Cazul lui Alex, copilul din Sebeșu de Jos găsit în viață după ore întregi de căutări în pădure, a readus în prim-plan o problemă gravă din România: dispariția minorilor și lipsa unor proceduri moderne de intervenție. În medie, un copil este declarat dispărut în fiecare oră, însă autoritățile spun că legislația actuală le limitează accesul la instrumente tehnologice esențiale, precum localizarea rapidă a telefoanelor mobile.
Deși tehnologia permite identificarea poziției unui telefon în timp real, polițiștii susțin că nu pot folosi aceste date fără mandat, exceptând situațiile încadrate oficial drept răpire. În consecință, echipele de intervenție sunt nevoite să se bazeze pe metode tradiționale: căutări la pas, câini de urmă, drone și mobilizarea a zeci sau chiar sute de salvatori.
Peste 10.000 de dispariții raportate într-un singur an
În 2025, autoritățile au înregistrat oficial peste 10.000 de cazuri de dispariție, iar la finalul anului mai mult de 500 erau încă active. Procedurile folosite de Poliție sunt bazate pe reguli vechi de aproape două decenii, considerate de specialiști depășite în raport cu realitatea digitală actuală.
Salvatorii și reprezentanții Poliției cer modificări legislative care să permită accesul rapid la datele de localizare ale telefoanelor mobile atunci când un copil dispare și există risc pentru viața acestuia.
„Fiecare copil are astăzi un telefon mobil și conturi pe rețele sociale. Avem nevoie de instrumente moderne care să ne ajute să intervenim eficient și rapid”, a explicat Alexandru Bălan, adjunct IPJ Ilfov, potrivit Digi24.
Căutări contracronometru în condiții extreme
În prezent, inclusiv cazurile critice – copii foarte mici, dispăruți pe munte sau în păduri – sunt tratate prin metode convenționale de căutare. În multe situații, fiecare oră pierdută poate face diferența dintre viață și moarte.
Un exemplu recent este cel al unui adolescent dispărut după o petrecere din Ilfov. Părinții au alertat Poliția în jurul orei 5 dimineața, însă anchetatorii nu au putut localiza telefonul băiatului. Minorul a fost găsit după două ore, la aproximativ cinci kilometri de locul unde fusese văzut ultima dată, într-o noapte cu temperaturi extrem de scăzute și în apropierea unei păduri populate de animale sălbatice.
Dispariții nerezolvate care au rămas în arhive
Există însă și cazuri care nu au fost elucidate nici după zeci de ani. Pentru familia Mădălinei Vlăsceanu, copilul dispărut în 1984 din satul Copuzu, județul Ialomița, timpul pare că s-a oprit.
Fetița avea doar patru ani când a dispărut din fața casei, în timp ce aștepta să fie dusă la grădiniță. Martorii au oferit versiuni contradictorii: unii au spus că au văzut-o plângând pe o bancă, alții că ar fi fost urcată într-o mașină.
Dosarul a fost clasat, iar familia nu a aflat niciodată ce s-a întâmplat cu Mădălina.
România, fără o lege dedicată disparițiilor de copii
La aproape 40 de ani de la acel caz, România încă nu are o legislație specială pentru disparițiile de minori. În alte state europene, precum Italia, Franța sau Spania, autoritățile pot interveni imediat prin mecanisme speciale și colaborare rapidă între instituții.
Specialiștii avertizează că actualele lacune legislative pot întârzia intervențiile și pot reduce șansele de salvare în primele ore critice după dispariția unui copil.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
