36 de ani de la primele alegeri libere din 20 mai 1990: între speranță, manipulare și cel mai controversat vot din istoria recentă.

Pe 20 mai 1990, România intra oficial în epoca postcomunistă. Era primul scrutin liber după aproape jumătate de secol de dictatură și frică, primul test democratic după prăbușirea regimului Ceaușescu și primul moment în care românii puteau vota fără partid unic, fără liste impuse și fără control totalitar.

Dar ziua care trebuia să simbolizeze renașterea democrației a rămas în istorie sub un nume dur și apăsător: „Duminica Orbului”.

Cea mai importantă duminică din istoria României postdecembriste

Alegerile din 20 mai 1990 au fost primele alegeri considerate libere după scrutinul falsificat din 1946, organizat sub controlul comuniștilor și al ocupației sovietice.

La doar cinci luni după Revoluția din decembrie 1989, România era o țară sfâșiată între două lumi: o populație traumatizată după zeci de ani de comunism, o opoziție democratică abia renăscută și Frontul Salvării Naționale (FSN), gruparea care preluase puterea după căderea lui Nicolae Ceaușescu.

În fruntea FSN se afla Ion Iliescu, omul care avea să domine scena politică românească timp de peste un deceniu.

De ce i s-a spus „Duminica Orbului”

Denumirea are o dublă semnificație.

În calendarul ortodox, ziua de 20 mai 1990 coincidea cu „Duminica Orbului”, sărbătoarea biblică a vindecării orbului din naștere.

Însă expresia a fost rapid transformată într-o metaforă politică brutală. Pentru mulți intelectuali, opozanți și protestatari ai vremii, românii au votat „orbește”, influențați de propaganda FSN și de monopolul aproape total asupra televiziunii și aparatului de stat.

A fost ziua în care foștii oameni ai sistemului comunist au primit legitimitate democratică, opoziția istorică a fost zdrobită electoral, iar România a ales continuitatea, nu ruptura radicală de trecut.

Cifrele care au șocat lumea

Participarea la vot a fost uriașă și rămâne până astăzi una dintre cele mai mari din istoria electorală a României.

La urme au fost prezenți 14.826.616 de alegători, respectiv o participare de aproximativ 86%. A fost un vot uriaș, emoțional și istoric.

Victoria totală a lui Ion Iliescu

Rezultatul alegerilor prezidențiale a fost devastator pentru opoziție: Ion Iliescu a obținut 85,07%, Radu Câmpeanu-10,64%, iar Ion Rațiu-4,29%

Ion Iliescu a obținut peste 12,2 milioane de voturi,cel mai mare scor electoral din istoria postdecembristă a României.

La alegerile parlamentare, Frontul Salvării Naționale a obținut o majoritate covârșitoare, de peste 66%.

Practic, România a intrat în anii ’90 sub control aproape total al FSN.

Opoziția era slabă, izolată și fără acces la putere

Partidele istorice-Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat-reveniseră legal după decenii de interdicție comunistă.

Însă acestea aveau probleme uriașe: nu aveau structuri puternice în teritoriu, nu aveau acces egal la televiziune, nu dispuneau de resurse administrative;
iar mare parte din populație îi percepea drept „necunoscuți” sau „străini de realitatea românească”.

În schimb, FSN controla Televiziunea Română, administrația, aparatul de stat și simbolic imaginea Revoluției.

România divizată și Piața Universității

Alegerile din mai 1990 nu pot fi înțelese fără contextul Pieței Universității.

În primăvara acelui an, mii de oameni protestau la București împotriva FSN și cereau eliminarea foștilor comuniști din funcțiile publice, aplicarea „Punctului 8 de la Timișoara” și democratizarea reală a statului.

Protestatarii erau numiți ironic „golani” de Ion Iliescu, termen care a devenit ulterior simbol al rezistenței civice.

La doar câteva săptămâni după alegeri avea să urmeze Mineriada din iunie 1990, unul dintre cele mai violente episoade ale tranziției românești.

Alegerile din mai 1990, momentul care a definit politica românească?

Mulți istorici și analiști consideră că 20 mai 1990 a fost ziua care a stabilit modelul politic al României postcomuniste.

Atunci s-au fixat dominația foștilor oameni ai sistemului, structurile de putere moștenite din comunism, reflexele propagandistice și ruptura profundă dintre „România oficială” și „România civică”.

Pentru unii, „Duminica Orbului” rămâne simbolul ratării unei rupturi totale de comunism. Pentru alții, a fost expresia firească a unei societăți speriate, nepregătite și vulnerabile după decenii de dictatură.

După 36 de ani și o întrebare care doare

La 36 de ani de la acel scrutin, întrebarea continuă să bântuie memoria colectivă: a fost 20 mai 1990 începutul democrației românești sau momentul în care vechiul sistem s-a reinventat sub alt nume?

Indiferent de răspuns, un lucru este incontestabil: „Duminica Orbului” rămâne una dintre cele mai decisive, controversate și simbolice zile din istoria României moderne.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007