Hormuz, noua armă economică a Iranului. Cum poate ajunge criza din Golf direct în prețul carburanților din România.

Posibilitatea ca Iranul să introducă taxe de tranzit pentru navele care traversează Strâmtoarea Hormuz provoacă îngrijorări serioase pe piețele energetice internaționale.

Deși la prima vedere măsura pare doar o demonstrație de forță regională, specialiștii avertizează că efectele reale s-ar putea resimți direct în buzunarele consumatorilor, inclusiv în România.

Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, Teheranul ar putea solicita până la 2 milioane de dolari pentru traversarea unei singure nave petroliere prin Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.

Taxa în sine nu explică explozia prețurilor

Calculele arată că impactul direct al unei asemenea taxe asupra prețului carburanților nu ar fi dramatic.

Un petrolier de tip VLCC transportă aproximativ două milioane de barili de petrol, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ un dolar pe baril. Tradus în prețul de la pompă, impactul ar fi de doar câțiva bani pe litru.

Însă problema reală nu este costul tehnic, ci reacția piețelor.

„În energie, piețele nu reacționează doar la costuri reale, ci mai ales la percepția de risc.

În momentul în care o rută strategică precum Hormuz devine instrument geopolitic, investitorii și traderii introduc imediat prime de risc în preț”, explică Dumitru Chisăliță.

De ce este atât de importantă Strâmtoarea Hormuz

Prin Strâmtoarea Hormuz tranzitează aproximativ 20% din petrolul consumat la nivel mondial și cantități uriașe de gaze naturale lichefiate.

Practic, orice tensiune militară sau economică în zonă poate influența rapid cotațiile internaționale ale petrolului.

Specialiștii avertizează că simpla idee că Iranul ar putea controla sau restricționa accesul navelor comerciale este suficientă pentru a destabiliza piața.

„Iranul nu poate concura economic cu marile puteri prin PIB sau tehnologie, dar are un avantaj strategic enorm: geografia.

Hormuzul îi oferă o pârghie de influență disproporționată față de dimensiunea economiei sale”, spune Dumitru Chisăliță.

Primele efecte: asigurări mai scumpe și speculații pe piață

Primele de asigurare pentru navele comerciale care tranzitează zona au început deja să crească semnificativ. În unele cazuri, costurile de risc s-au majorat de câteva ori în doar câteva zile.

În paralel, traderii anticipează posibile blocaje sau restricții, ceea ce împinge cotațiile petrolului în sus chiar înainte ca livrările să fie efectiv afectate.

Estimările arată că în cazul unor tensiuni moderate, petrolul s-ar putea scumpi cu 10-15 dolari/baril, ceea ce ar însemna o creștere de aproximativ 30-70 de bani pe litru în România, iar într-un scenariu sever, cu blocaje sau incidente militare, prețul petrolului ar putea urca cu 30-50 de dolari/baril, iar carburanții s-ar putea scumpi cu până la 1-2 lei/litru.

România nu poate evita efectele

Chiar dacă România produce o parte din petrolul pe care îl consumă, piața internă este conectată direct la evoluțiile internaționale.

„România nu este izolată energetic. Prețurile carburanților se formează într-o piață europeană și globală. Orice șoc major în Orientul Mijlociu se transmite rapid și la noi, indiferent de producția internă”, avertizează Dumitru Chisăliță.

Frica poate costa mai mult decât taxa

Experții spun că adevărata problemă nu este taxa în sine, ci precedentul pe care îl creează. Dacă o strâmtoare strategică devine instrument de presiune economică, piețele globale intră într-o zonă de incertitudine permanentă.

„În economie, de multe ori nu plătești pentru ceea ce s-a întâmplat deja, ci pentru ceea ce lumea se teme că s-ar putea întâmpla”, concluzionează Dumitru Chisăliță.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007