Banca Națională a României (BNR) solicită clarificări explicite din partea Consiliului Concurenței după decizia prin care 10 bănci au fost sancționate cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru presupuse practici anticoncurențiale în procesul de stabilire a indicelui ROBOR.
Pentru prima dată de la anunțarea sancțiunilor, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a transmis un punct de vedere amplu privind implicațiile deciziei și efectele pe care acestea le pot avea asupra sistemului financiar și a pieței de creditare.
Potrivit BNR, hotărârea Consiliului Concurenței vizează o procedură tehnică extrem de complexă, dificil de înțeles chiar și pentru specialiști, motiv pentru care sunt necesare explicații suplimentare pentru a evita interpretările eronate, așteptările nerealiste și acuzațiile nefondate care ar putea afecta stabilitatea financiară, relatează Ziarul Financiar.
BNR: Investigația nu a vizat banca centrală
Instituția subliniază că investigația nu se referă la activitatea BNR în calitate de administrator al pieței monetare și de autoritate responsabilă cu regulamentele și normele de funcționare.
„Decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar”, amintește Dan Suciu, citând comunicatul oficial al Consiliului Concurenței.
Cu toate acestea, reprezentanții băncii centrale consideră că există mai multe aspecte care trebuie explicate public, în contextul numeroaselor întrebări și interpretări apărute atât înainte, cât și după finalizarea investigației.
ROBOR, între percepții publice și realități economice
BNR atrage atenția că în spațiul public au apărut afirmații potrivit cărora creșterea ROBOR de la aproximativ 1,25% la peste 8% în perioada 2021-2023 ar fi fost rezultatul unor acțiuni concertate ale băncilor.
Potrivit instituției, evoluția dobânzilor a fost determinată în principal de inflația globală și de majorările succesive ale ratelor de politică monetară, fenomen care a afectat toate economiile și monedele din regiune.
Oficialii BNR susțin că indicele ROBOR evoluează, în mod normal, într-un interval de aproximativ un punct procentual în jurul dobânzii-cheie stabilite de banca centrală, iar fluctuațiile semnificative din perioada respectivă nu pot fi atribuite exclusiv comportamentului instituțiilor de credit.
Întrebările la care BNR așteaptă răspunsuri
În mesajul transmis public, BNR solicită Consiliului Concurenței să clarifice mai multe aspecte considerate esențiale:
Care sunt, concret, prevederile legislației concurențiale care ar fi fost încălcate de bănci, în condițiile în care regulamentul și procedura de fixing ROBOR au fost considerate corecte;
Cum poate fi justificată concluzia privind existența unui comportament anticoncurențial în lipsa unui „cartel clasic”, așa cum a precizat chiar conducerea Consiliului Concurenței;
Cum au fost evaluate așa-numitele „fracțiuni de procent” care ar fi influențat nivelul ROBOR și care este nivelul considerat „corect” de către autoritatea de concurență;
De ce aceeași logică nu ar putea fi aplicată și perioadelor în care ROBOR a înregistrat scăderi semnificative.
BNR: Decizia poate avea efecte majore asupra pieței financiare
Banca Națională avertizează că deciziile Consiliului Concurenței au implicații importante pentru stabilitatea financiară, încrederea în sistemul bancar și apetitul pentru creditare.
Instituția reamintește că a colaborat pe parcursul investigației, punând la dispoziția inspectorilor toate documentele solicitate și oferind explicații privind modul de funcționare a pieței monetare, procedura de calcul a ROBOR și mecanismele de supraveghere aplicate de banca centrală.
„Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse, după cum va fi cazul, aceste decizii trebuie cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte nu are cum să nu fie binevenită”, transmite BNR prin vocea purtătorului de cuvânt Dan Suciu.
Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci
Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro), acuzând coordonarea comportamentului acestora în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR, fapt considerat o încălcare a legislației naționale și europene în materie de concurență.
Decizia urmează să fie contestată în instanță, iar dezbaterea privind modul de funcționare a pieței monetare și calculul ROBOR continuă să genereze controverse atât în mediul financiar, cât și în spațiul public.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
