Un caz neobișnuit a fost înregistrat la Tribunalul București, după ce un bărbat din Brașov a depus cereri prin care solicită dizolvarea a trei dintre cele mai importante formațiuni politice din România: PNL, USR și UDMR.
Potrivit informațiilor relatate de Mediafax, cele trei solicitări au fost depuse în aceeași zi, respectiv pe 16 iunie, și au fost înregistrate cu obiectul „partide politice – dizolvare partide politice”. Reclamantul este Nicodim Eugen Lupea, din Brașov.
Deși dosarele au fost înregistrate de Tribunalul București, până în acest moment nu au fost stabilite termene de judecată.
Cazul ridică însă numeroase semne de întrebare din punct de vedere juridic.
Legea partidelor politice, nr. 14/2003, stabilește în mod clar condițiile în care un partid poate fi dizolvat.
Printre acestea se numără situațiile în care formațiunea urmărește scopuri contrare ordinii constituționale, desfășoară activități care afectează suveranitatea sau integritatea statului ori atunci când activitatea sa reală diferă în mod semnificativ de prevederile statutare.
Un alt motiv prevăzut de lege este inactivitatea politică prelungită. Astfel, un partid care nu participă la alegeri timp de cel puțin zece ani poate fi dizolvat prin hotărâre judecătorească.
Totuși, specialiștii atrag atenția că legislația în vigoare nu permite unei persoane fizice să inițieze direct procedura de dizolvare a unui partid politic.
Legea prevede explicit că:
„Acțiunea pentru dizolvarea unui partid politic poate fi introdusă la Curtea de Apel București de către Ministerul Public.”
Prin urmare, un cetățean poate transmite informații sau poate formula sesizări, însă nu are calitatea procesuală necesară pentru a declanșa personal procedura.
Mai mult, legea indică drept instanță competentă Curtea de Apel București, nu Tribunalul București, ceea ce reprezintă o problemă procedurală care ar putea conduce la respingerea cererilor încă din faza preliminară.
În aceste condiții, există posibilitatea ca judecătorul să respingă solicitările fără a analiza fondul cauzei, invocând lipsa calității procesuale active și necompetența instanței sesizate.
Până în prezent, în România nu a existat niciun precedent în care un partid politic să fie dizolvat la cererea directă a unui cetățean.
Tocmai de aceea, dosarele depuse de brașovean au atras atenția și au generat numeroase discuții privind limitele legale ale unui astfel de demers.
Rămâne de văzut care va fi decizia instanței și dacă solicitările vor trece de etapa verificării procedurale sau vor fi respinse înainte de a ajunge la judecarea propriu-zisă a cauzei.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
