De la siesta mediteraneeană și hainele purtate de beduini în deșert, până la celebrele turnuri de vânt din Iran, oamenii au găsit, de-a lungul istoriei, metode eficiente pentru a face față temperaturilor extreme. Specialiștii avertizează însă că, în contextul schimbărilor climatice, aceste soluții tradiționale nu mai sunt suficiente în toate situațiile.
Pe măsură ce valurile de căldură devin tot mai frecvente și mai intense, cercetătorii analizează modul în care diferite civilizații s-au adaptat, timp de secole, la temperaturi extreme. Obiceiuri precum siesta, alegerea unor materiale potrivite pentru îmbrăcăminte sau tehnicile tradiționale de răcire a locuințelor sunt privite astăzi drept surse valoroase de inspirație. Totuși, experții subliniază că ele nu pot înlocui soluțiile moderne necesare pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, relatează Mediafax.
Siesta, modelul care a atras atenția autorităților europene
Interesul pentru metodele tradiționale de adaptare la căldură a ajuns și pe agenda autorităților. În vara anului 2023, în plin sezon de caniculă și secetă, fostul ministru german al Sănătății, Karl Lauterbach, a propus ca Germania să adopte modelul Spaniei și să introducă pauze mai lungi la prânz. Potrivit acestuia, reorganizarea programului de lucru ar putea reduce efectele temperaturilor ridicate asupra sănătății angajaților din numeroase domenii.
De ce beduinii poartă haine groase în deșert
Studiile din antropologie, ecologie și medicină arată că nu există o singură metodă de adaptare la căldură. Fiecare comunitate și-a dezvoltat propriile soluții în funcție de climă, umiditate și resurse.
În regiunile aride, precum Sahara sau Peninsula Arabică, populații precum beduinii și tuaregii poartă de secole haine largi din lână. Deși materialul este gros, croiala lejeră permite circulația aerului și creează un strat izolator între piele și temperaturile extreme. În același timp, îmbrăcămintea protejează organismul de radiațiile solare și reduce riscul deshidratării.
Un studiu publicat în revista Nature încă din 1980 a demonstrat că diferența dintre hainele albe și cele negre este mai mică decât s-ar crede. În cazul beduinilor, culoarea influențează foarte puțin temperatura pielii, deoarece căldura suplimentară absorbită de materialele închise la culoare se disipă înainte de a ajunge la corp.
În schimb, în regiunile tropicale și cu umiditate ridicată din Asia de Sud, Asia de Sud-Est, America de Sud sau Australia, oamenii au preferat haine din bumbac, in ori mătase. Aceste materiale ușoare facilitează evaporarea transpirației și contribuie la răcirea naturală a organismului.
Cum răceau iranienii locuințele fără aer condiționat
Printre cele mai spectaculoase soluții tradiționale de răcire se numără turnurile de vânt (badghir), construite de secole în Iran și în alte regiuni din Orientul Mijlociu și Africa de Nord.
Aceste structuri înalte captează curenții de aer și îi direcționează în interiorul clădirilor, reducând temperatura încăperilor fără consum de energie electrică. Deși multe dintre ele au fost înlocuite de sistemele moderne de climatizare, arhitecții și cercetătorii le studiază din nou ca exemple de arhitectură pasivă și sustenabilă.
Adaptarea la caniculă are limite
Specialiștii avertizează că obiceiurile tradiționale nu trebuie privite ca soluții universale. Modul în care oamenii și-au construit locuințele, s-au îmbrăcat sau și-au organizat activitățile zilnice a fost influențat nu doar de climă, ci și de factori economici, religioși, culturali și sociali.
În plus, temperaturile generate de schimbările climatice depășesc în multe cazuri condițiile cu care s-au confruntat generațiile anterioare, ceea ce face ca metodele istorice să nu mai fie suficiente pentru protejarea populației.
Căldura extremă provoacă sute de mii de decese în fiecare an
Potrivit celor mai recente estimări, căldura extremă provoacă, în medie, aproximativ 546.000 de decese anual la nivel mondial, dintre care aproape 175.000 sunt înregistrate în Europa.
Experții consideră că experiențele trecutului oferă lecții importante despre adaptarea la temperaturi ridicate, însă protejarea populației vulnerabile depinde tot mai mult de infrastructură modernă, sisteme eficiente de răcire, spații verzi și politici publice adaptate noilor realități climatice.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
