Portofelul Digital stârnește furtună politică. Explicațiile oferite de Guvern

Cele mai citite

Guvernul, în mijlocul unei noi controverse. Ce se întâmplă cu portofelul digital și de ce se vorbește despre Germania.

Portofelul digital european, aplicația prin care românii vor putea avea pe telefon documente precum cartea de identitate, permisul de conducere sau diplomele, a devenit subiectul unei dispute politice.

Totul a început după ce Guvernul a anunțat că România va folosi soluția tehnică dezvoltată de statul german pentru implementarea Portofelului European de Identitate Digitală.

În spațiul public au apărut acuzații potrivit cărora Executivul ar direcționa un nou proiect important către Germania și că statul român ar plăti milioane de euro unei firme germane, fără licitație.

Publicitate

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu respinge însă aceste acuzații și spune că informațiile sunt false.

„FALS”, a transmis aceasta într-o postare pe Facebook, explicând că „România preia gratuit codul-sursă al soluției realizate de Guvernul Germaniei”.

Cu alte cuvinte, Guvernul susține că nu cumpără aplicația de la o companie germană și nu încheie un contract comercial, ci folosește gratuit o soluție informatică dezvoltată de statul german, peste care România își va construi propriul sistem.

O altă temere apărută în spațiul public este legată de siguranța datelor personale. Unii au susținut că informațiile românilor ar putea ajunge în Germania.

Și această acuzație este respinsă categoric de vicepremier.

„Toate datele rămân exclusiv în România, nemții nu primesc acces la absolut nimic”, a scris Oana Gheorghiu.

Potrivit Guvernului, toate informațiile vor fi stocate și administrate în infrastructura informatică a statului român.

Portofelul digital european va permite cetățenilor să păstreze pe telefon documente oficiale precum cartea de identitate, permisul de conducere, diplomele și alte acte.

În plus, aplicația va putea fi folosită pentru identificarea în relația cu instituțiile publice și pentru semnătura electronică.

Executivul spune că alegerea soluției germane are un motiv simplu: timpul.

România trebuie să implementeze Portofelul European de Identitate Digitală până la sfârșitul anului 2026, iar dezvoltarea unei aplicații complet noi ar fi durat prea mult.

„Pentru a ne încadra în termen, a economisi timp și bani, folosim infrastructura construită deja de statul german, testată și validată, pe care România va construi propriul portofel digital”, a explicat Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a răspuns și unei alte informații care a circulat în ultimele zile, potrivit căreia noua aplicație ar permite statului să afle câți bani are fiecare român în conturi.

„Chiar dacă se cheamă portofel, e vorba nu de bani – ci de documente”, a precizat aceasta.

Guvernul mai transmite că folosirea aplicației nu va fi obligatorie, iar documentele în format fizic nu vor fi eliminate.

„Fiecare cetățean are dreptul să aleagă folosirea sau nu a portofelului digital”, a transmis vicepremierul interimar.

Un alt subiect discutat este anularea licitației pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), proiect gestionat de Autoritatea pentru Digitalizarea României. Au existat acuzații că această licitație ar fi fost anulată pentru a face loc soluției germane.

Oana Gheorghiu spune însă că cele două proiecte nu sunt același lucru.

„Licitația PNI s-a anulat pentru că nu respecta legislația și, așa cum a fost pregătită, risca să dubleze achiziții deja existente. PNI și portofelul digital sunt complementare, dar nu sunt același lucru”, a declarat vicepremierul.

Deși Guvernul susține că alegerea soluției germane înseamnă economie de timp și bani și că datele românilor rămân în țară, subiectul continuă să provoace dezbateri politice, în special în contextul altor proiecte în care Germania a fost implicată în ultimii ani.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007

spot_img
Ultimele știri

Turismul de masă și criza locuințelor: cum influențează zborurile ieftine chiriile din Europa

Turismul low-cost are un cost ascuns: creșterea numărului de zboruri turistice contribuie la scumpirea chiriilor și a locuințelor în...

Știri pe același subiect