Majorarea TVA pentru cărți la 11% a schimbat semnificativ condițiile în care funcționează piața editorială din România. De la 1 august 2025, cota de TVA aplicată cărților a crescut de la 5% la 11%, într-un context în care editurile se confruntă deja cu costuri mai mari pentru hârtie, tipar, transport și distribuție.
Pentru editori și librari, efectele se văd într-o piață în care cititorii sunt mai atenți la prețuri, iar investițiile în titluri cu risc comercial mai mare sunt făcute cu mai multă prudență.
În același timp, România aplică în prezent una dintre cele mai ridicate cote de TVA pentru cărți din Europa, depășind nivelurile utilizate de mai multe dintre marile piețe editoriale europene.
TVA de 11% pentru cărți: ce s-a schimbat pentru edituri
Începând cu 1 august 2025, TVA pentru cărți a crescut de la 5% la 11%, ca parte a pachetului de măsuri fiscale adoptat în vara anului trecut, relatează Mediafax.
Majorarea taxei a venit într-un moment în care industria editorială era deja afectată de creșterea costurilor de producție și distribuție.
Experiența reprezentanților pieței indică mai multe efecte: consum mai prudent, interes crescut pentru reduceri și promoții, tiraje mai atent calculate și o selecție mai conservatoare a titlurilor publicate.
Pentru o editură, un tiraj mai mare presupune un risc financiar mai ridicat atunci când vânzările încetinesc. Pentru o librărie, cărțile care rămân pe stoc înseamnă capital blocat. Pentru cititor, creșterea prețului poate însemna mai puține cărți cumpărate cu același buget.
Piața de carte din România: prețurile cresc, dar volumele nu țin pasul
Cele mai importante 101 edituri din România au raportat în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 186,2 milioane de euro, potrivit datelor citate de Forbes România.
Creșterea față de anul precedent a fost de numai 1,5%.
Această evoluție trebuie interpretată în contextul majorării prețurilor. O cifră de afaceri mai mare nu înseamnă automat că au fost vândute mai multe cărți. Dacă prețul mediu crește, veniturile pot rămâne stabile sau chiar crește ușor în timp ce numărul de exemplare vândute scade.
În plus, costurile mai mari cu hârtia, tiparul, transportul și distribuția reduc marja de manevră a editurilor.
De ce editurile devin mai prudente
Într-o piață în care recuperarea investiției poate dura luni, diminuarea vânzărilor pune presiune directă pe cash-flow.
Editurile trebuie să finanțeze producția înainte ca banii să fie recuperați integral din vânzări. În aceste condiții, un titlu care nu ajunge rapid la cititori poate deveni o investiție dificil de susținut.
De aici apare tendința de a favoriza titlurile cu un potențial comercial mai ușor de estimat și de a reduce riscul asociat unor proiecte editoriale noi.
Pe termen scurt, o astfel de strategie poate limita expunerea financiară a editurilor.
Pe termen lung, dacă fenomenul se generalizează, poate afecta diversitatea ofertei editoriale. Cărțile unor autori noi sau proiectele care au nevoie de timp pentru a-și găsi publicul pot deveni mai dificil de finanțat.
România și TVA la cărți: comparația cu alte țări europene
Cota de 11% aplicată cărților în România este mai mare decât cea utilizată în mai multe dintre marile piețe editoriale europene.
Franța aplică o cotă de 5,5%, Germania 7%, Italia și Spania 4%, iar Polonia 5%. În Regatul Unit și Irlanda, cărțile beneficiază de cotă zero.
Prin urmare, fiscalitatea aplicată cărților diferă considerabil de la o țară europeană la alta.
Diferența de TVA nu poate explica singură dimensiunea unei piețe de carte sau comportamentul cititorilor. Acestea depind și de venituri, obiceiuri de lectură, infrastructura de distribuție, prețurile cărților, educație și politicile publice pentru cultură.
Totuși, nivelul TVA reprezintă unul dintre factorii care influențează prețul final plătit de consumator.
Jocurile de noroc și cărțile: tratamente fiscale diferite
În dezbaterea privind fiscalitatea, o comparație frecvent invocată este cea dintre piața editorială și industria jocurilor de noroc.
Codul fiscal prevede regimuri fiscale distincte pentru diferite activități din domeniul jocurilor de noroc, inclusiv prevederi privind TVA și alte forme de taxare.
În cazul cărților, majorarea TVA de la 5% la 11% a devenit una dintre principalele teme de discuție pentru industria editorială, deoarece taxa se reflectă în prețul final al produsului.
Comparația dintre cele două domenii trebuie făcută însă ținând cont de faptul că au structuri fiscale diferite și că veniturile din jocurile de noroc sunt supuse mai multor tipuri de taxe și contribuții.
Frankfurt 2028: oportunitate pentru literatura română
Un eveniment important pentru industria editorială românească va fi participarea României ca Țară Invitată de Onoare la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028.
Evenimentul poate oferi editurilor și autorilor români o platformă pentru promovarea internațională, vânzarea de drepturi de traducere și dezvoltarea unor noi parteneriate comerciale.
Impactul economic nu va depinde însă doar de prezența României la târg, ci și de pregătirea industriei în anii care preced evenimentul.
Frankfurt 2028 poate crește vizibilitatea literaturii române în străinătate, dar nu poate rezolva singur problemele structurale ale pieței interne: nivelul redus al lecturii, distribuția, costurile de producție și accesul limitat la finanțare.
Franța are o piață de carte de miliarde de euro
Diferențele dintre România și marile piețe editoriale europene devin evidente atunci când sunt comparate dimensiunile industriei.
În Franța, editurile au raportat în 2025 o cifră de afaceri de 2,883 miliarde de euro, în scădere cu 0,6% față de anul anterior. În același an au fost vândute 419,6 milioane de exemplare, cu 1,5% mai puține decât în 2024.
Comparativ cu 2019, piața franceză este cu 2,8% mai mare ca valoare, dar cu 3,6% mai mică în volum.
Franța are, așadar, nu doar o piață editorială mult mai mare, ci și un comportament de consum al cărții diferit de cel înregistrat în România.
Cât de mult se citește în România
Una dintre cele mai importante probleme ale pieței de carte este dimensiunea redusă a publicului de cititori.
Potrivit datelor Eurostat pentru 2022, 29,5% dintre românii cu vârsta de cel puțin 16 ani au declarat că au citit cel puțin o carte în ultimele 12 luni.
Media Uniunii Europene era de 52,8%.
Diferențele sunt și mai vizibile atunci când este analizată frecvența lecturii. În România, proporția persoanelor care au declarat că citesc mai mult de 10 cărți pe an era de 3,1%, comparativ cu 19,8% în Franța.
Datele arată că problemele industriei editoriale nu țin exclusiv de fiscalitate.
Piața de carte depinde și de numărul cititorilor
Prețul unei cărți este doar unul dintre factorii care determină performanța unei edituri.
O industrie editorială are nevoie de un public suficient de numeros și de cumpărători care achiziționează cărți cu o anumită frecvență.
În România, combinația dintre un nivel relativ redus al lecturii, costuri de producție mai mari și creșterea TVA creează un context dificil pentru edituri și librării.
În aceste condiții, presiunea asupra industriei nu se limitează la prețul de la raft. Ea se poate reflecta în tiraje mai mici, selecția mai prudentă a manuscriselor, reducerea proiectelor cu risc comercial și diminuarea diversității ofertei.
Pentru piața românească de carte, provocarea este, astfel, una mai largă decât fiscalitatea: este vorba despre capacitatea de a crește numărul cititorilor și frecvența lecturii, în paralel cu menținerea unor condiții economice care să permită editurilor să investească în apariții noi.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
