În chirurgia de astăzi, succesul unei intervenții nu mai depinde doar de experiența medicului, ci și de viteza cu care este luată decizia, de precizia tehnologiilor utilizate și de pregătirea atentă a pacientului.
De la urgențele în care fiecare minut poate face diferența dintre viață și moarte, până la intervențiile minim invazive care permit externarea în doar câteva zile, chirurgia modernă a schimbat radical experiența pacientului.
Laparoscopia și chirurgia robotică au redus semnificativ trauma operatorie, durerea postoperatorie și timpul de recuperare, oferind în același timp chirurgilor o precizie tot mai mare.
În paralel, protocoalele medicale moderne permit evaluarea rapidă a pacientului și intervenția în cele mai scurte intervale atunci când situația o impune.
Despre modul în care sunt gestionate urgențele chirurgicale, investigațiile necesare înaintea unei operații, riscurile intervențiilor și beneficiile tehnicilor minim invazive vorbește Șef Lucrări Dr. Crețu Dan-Gheorghe, medic primar Chirurgie Generală, cu competențe în Chirurgie Oncologică și Ecografie Generală.
În acest interviu, specialistul explică de ce chirurgia actuală înseamnă mai multă siguranță, recuperare mai rapidă și șanse mai bune pentru pacienți.
- Cât de repede se intervine în cazurile de urgență?
Intervenția chirurgicală de urgență depinde direct de gravitatea și riscul vital al pacientului, în general se folosește o clasificare pe categorii de urgență:
- -urgență imediată în care se intervine în mai puțin de o oră de exemplu în hemoragii masive interne sau externe, ruptură de anevrism de aortă, traumatisme severe închise sau penetrante, în care intervenția chirurgicală este concomitentă cu manevrele de resuscitare
- -urgență majoră se intervine între 4-6 ore la pacienți stabili hemodinamic dar cu risc de insuficiență de organ sau cu deteriorare clinică rapidă: ocluzia intestinală cu hernie stragulată, apendicita acută, perforații digestive, ischemia acută a membrelor, ischemia mezenterică
- -urgență relativă pînă la 24-48 de ore în care se poate stabiliza pacientul, se fac investigații suplimentare, apoi se operează de exemplu: colecistita acută, infecții localizate fără șoc septic
- Ce tipuri de investigații sunt necesare înainte de operații?
Tipul de analize și examinări efectuate înainte de operații se adaptează în funcție de complexitatea intervenției, vârsta pacientului,operație de urgență sau programată, bolile asociate. Cele mai frecvente investigații sunt:
- -analize de laborator: hemoleucograma, coagulogramă ,glicemie, uree și creatinină, ionogramă, grup sangiun și rh pentru o eventuală transfuzie, teste hepatice: transaminaze, bilirubină
- -investigații cardiologice: EKG de rutină la majoritatea adulților, în special peste 40-45 ani, ecocardiografie la suspiciune de boală cardiacă sau risc crescut, consult cardiologic pentru pacienții cu antecedente cardiace
-Investigații pulmonare: radiografie toracică, spirometrie recomandată la fumători sau la pacienți cu boli pulmonare cronice, mai ales înaintea anesteziei generale
- -investigații imagistice: ecografie, CT sau RMN, în funcție de organul vizat.
Alte teste necesare pot fi incluse în funcție de vârsta pacientului, bolile cronice, medicație curentă mai ales anticoagulante care necesită ajustarea sau întreruperea medicației înainte de operație.
În urgențele majore, se fac doar investigațiile strict necesare :grup sanguin, coagulogramă, hemoleucogramă realizate rapid, fără a întârzia intervenția.
- Cum se pregătește un pacient pentru o intervenție chirurgicală?
Pregătirea preoperatorie are mai multe etape, de la evaluarea generală până la momentul intrării în sala de operație.
Pregătirea generală cu câteva zile sau chiar săptămâni înainte: investigațiile de laborator și imagistice menționate anterior, consult preanestezic care stabilește riscul și tipul de anestezie, ajustarea medicației cronice: anticoagulantele se opresc de obicei cu 5-7 zile înainte, la indicația medicului.
Tratarea infecțiilor active (dentare, urinare, respiratorii) care ar putea crește riscul, echilibrarea bolilor cronice . Renunțarea la fumat și alcool, dacă e posibil, cu cel puțin 2-4 săptămâni înainte.
Cu 1-2 zile înainte de operatie: dietă ușoară, uneori lichidă (mai ales pentru operații digestive). Pentru chirurgia colorectală: pregătire intestinală cu laxative sau clisme.
În ziua operației: semnarea consimțământului informat, montarea unei linii venoase, administrarea profilaxiei antibiotice, profilaxia trombozei venoase profunde, imbrăcarea halatului și transportul spre sala de operație.
De asemenea are loc si o pregătire psihologică cu explicarea procedurii, riscurilor și recuperării așteptate.
- Care sunt riscurile generale ale unei operații?
Orice intervenție chirurgicală nu e lipsită de riscuri, chiar dacă e minoră. Printre complicațiile generale ale unei intervenții chirurgicale se numară hemoragia intraoperatorie sau postoperatorie, infecțiile plăgii operatorii, reacțiile adverse la anestezie, complicațiile respiratorii și cardiovasculare, precum și tromboembolismul venos.
De asemenea, pot apare complicații la nivelul plăgii operatorii, dezechilibre hidroelectrolitice, retenția acută de urină, ileusul postoperator.
Riscul apariției complicațiilor poate fi redus printr-o evaluare preoperatorie riguroasă, pregătirea corespunzătoare a pacientului, respectarea principiilor de asepsie si antisepsie.
- Ce metode moderne(laparoscopie, chirurgie minim invazivă) folosiți?
În patologia de chirurgie generală putem aborda atât laparoscopic sau robotic o gamă largă de afecțiuni de la apendicită, colecistite, patologia peretelui abdominal, hernii hiatale, splenectomie, patologia benignă si malignă colorectală.
Beneficile miniminvazivității sunt certe atât pentru pacient cât și pentru chirurg.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007
