Datoria publică a României va ajunge la 61,6% din PIB în 2026 și este estimată la 63,4% în 2027, potrivit Comisiei Europene. Față de 2019, nivelul s-a dublat, iar dacă tendința continuă, datoria ar putea depăși 90% din PIB până în 2036. Economistul Radu Nechita explică pentru „Adevărul” cum s-a ajuns aici, ce riscuri există și ce soluții ar putea opri creșterea accelerată a împrumuturilor statului.
România intră într-o perioadă de presiune tot mai mare asupra finanțelor publice. Potrivit Raportului de convergență 2026 al Comisiei Europene, datoria publică va urca la 61,6% din PIB în acest an, față de 35,2% în 2019, înainte de pandemie.
Dacă actuala tendință continuă, Comisia Europeană estimează că datoria ar putea ajunge la aproximativ 90% din PIB în 2036, peste plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Spre comparație, Grecia avea o datorie de aproximativ 177% din PIB în momentul crizei din 2015.
Raportul avertizează că România se confruntă cu riscuri ridicate privind sustenabilitatea finanțelor publice, pe fondul deficitelor mari și al costurilor tot mai ridicate cu dobânzile. Numai în 2026, statul va plăti 60,8 miliarde de lei pentru serviciul datoriei, echivalentul a circa 3% din PIB.
În paralel, datoria externă totală a României a crescut la 230,91 miliarde de euro la sfârșitul lunii mai, iar administrația publică concentrează peste jumătate din această sumă.
Cum s-a ajuns aici
Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, spune că problema nu este existența datoriei în sine, ci modul în care au fost cheltuiți banii împrumutați.
„Datoria publică nu este întotdeauna un lucru rău. Dacă finanțează investiții care stimulează economia, poate genera creștere și venituri suplimentare. Problema apare atunci când împrumuturile sunt folosite pentru cheltuieli curente sau măsuri cu miză electorală”, explică acesta.
Potrivit economistului, România cheltuiește structural mai mult decât încasează, iar fiecare deficit anual generează noi împrumuturi.
Zeci de miliarde merg anual pe dobânzi
Creșterea datoriei înseamnă și costuri tot mai mari cu finanțarea.
„Plătim anual zeci de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Sunt bani care nu mai ajung la spitale, școli, infrastructură sau apărare”, avertizează profesorul.
Nechita consideră că analiza datoriei raportată exclusiv la PIB poate ascunde gravitatea situației și spune că aceasta ar trebui comparată și cu veniturile statului.
Un stat care cheltuiește mai mult decât încasează
Economistul susține că aproximativ 80% din veniturile bugetare sunt absorbite de salarii și pensii, ceea ce lasă puțin spațiu pentru investiții și dezvoltare.
În opinia sa, statul continuă să fie prezent în domenii unde sectorul privat ar putea funcționa mai eficient, ceea ce contribuie la ineficiență și la presiunea asupra bugetului.
Care este nivelul optim al datoriei
Întrebat care ar fi nivelul ideal al datoriei publice, Radu Nechita răspunde că, teoretic, acesta ar trebui să fie zero, deși admite că împrumuturile pot fi justificate în situații excepționale, precum războaie, dezastre naturale, investiții strategice în apărare sau reforme majore, cum ar fi tranziția către un sistem de pensii bazat mai mult pe economisire individuală.
În concluzie, economistul consideră că explozia cheltuielilor publice din ultimii ani, accelerată după pandemie, a amplificat dezechilibrele bugetare, iar România resimte acum costurile unei politici bazate pe deficite și împrumuturi tot mai mari.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
