RUȘINE ABSOLUTĂ: „150 de copii au murit în România așteptând un pat la ATI Neonatală. Lucrurile se măsoară în MORȚI”

Șeful Secției ATI Neonatală a Spitalului „Marie Curie”, medicul Cătălin Cîrstoveanu, avertizează că reducerea numărului de paturi și lipsa personalului din secțiile de terapie intensivă neonatală riscă să ducă la pierderea și mai multor vieți.

Într-un interviu acordat joi pentru Digi24, acesta a dezvăluit că medicii au creat o listă publică a copiilor care așteaptă un loc la ATI, pe care au denumit-o „lista rușinii și a disperării”.

Potrivit statisticilor strânse în ultimii șase ani, 150 de copii aflați pe lista de așteptare au murit înainte de a putea fi internați.

Medicul a comentat și decizia Guvernului de a aproba 22 de posturi de asistenți medicali pentru Spitalul „Marie Curie”.

Deși salută măsura, Cîrstoveanu consideră că aceasta rezolvă doar temporar o problemă mult mai amplă și o descrie drept „o soluție de avarie”.

„Da, să vă spun un lucru: sigur reprezintă ceva, însă pentru mine ideea în sine de a tăia locurile de la ATI-uri din țară, pentru că o să urmeze lucrul ăsta, să se depopuleze, cred că eu n-am mai văzut lucrul acesta în Europa.

Sigur, e important pentru spitalul meu, dar ideea este, nu este doar pentru mine lucrul acesta. Sigur, e o soluție de avarie într-un loc centru regional, un centru unde se adună mulți copii bolnavi și unde tăierea paturilor înseamnă mortalitate imediată.

Și așa nu eram în stare să aducem toți copiii în acest loc și așa eram cu mai puține asistente decât în mod normal. Este o picătură. Bun, este bine, dar ideea în sine într-o țară, «lasă că rezolvăm acum și vedem noi mai încolo», că de fapt asta e direcția, este o direcție greșită”, a declarat medicul.

Cîrstoveanu susține că problemele nu se limitează la Spitalul „Marie Curie”, ci afectează întregul sistem sanitar.

În opinia sa, reducerea personalului din spitalele care tratează cele mai grave cazuri reprezintă o decizie greu de justificat.

„Nu este în regulă să depopulăm centrele terțiare și locurile unde se muncește la foc continuu și în condiții grele.

Pentru ce? Nu înțeleg pentru ce și unde trebuie să se ducă acești bani. Care este discuția? Pentru că și acum 10 ani, când s-au mărit salariile la doctori și la asistente, nu s-a dezechilibrat economia României. Nu știu ce se întâmplă”, a afirmat acesta.

Referindu-se la memorandumul privind deblocarea posturilor, medicul spune că decizia putea fi luată cu mult mai devreme, iar întârzierile au avut consecințe directe asupra copiilor care aveau nevoie urgentă de îngrijiri.

„Este trist că asistăm la astfel de lucruri. Este foarte trist și când pui în balanță situația, e vorba de copiii noștri.

Astăzi este al meu, mâine este al tău, mâine este al dânșilor. Viața nu alege în mod special pe cei săraci sau pe cei bogați. Oricine poate să fie.

Unii vin la sentimente mai sănătoase privind medicina din țara românească, pe care trebuie să o ținem pe direcție corectă de dezvoltare, dar nu trebuie să ne bazăm nicio problemă.

Noi trimitem banii la Viena pentru că știu că România decontează un sfert de miliard de dolari acolo”, a declarat Cîrstoveanu.

Acesta atrage atenția că medicina pediatrică de înaltă complexitate este susținută în principal de spitalele publice, iar diminuarea resurselor afectează tocmai unitățile care gestionează cele mai dificile cazuri.

„E bine că oamenii au bani în România, dar esența medicinei se face pentru astfel de cazuri la spitalele de stat. Nu există să faci asemenea medicină în spitalele private, la copii.

Direcția de dezvoltare și de menținere trebuie să fie una constantă, corectă. Nu trebuie să tai astfel de lucruri ca să pui niște bani nu știu unde”, a spus medicul.

Întrebat dacă posturile aprobate sunt, de fapt, locuri rămase vacante după pensionări sau demisii, și nu poziții noi, Cîrstoveanu a confirmat acest lucru și a explicat efectele blocării angajărilor.

„Da, este corect lucrul acesta. Înainte pleca cineva, pe acel loc aduceam pe cineva, asta era restricția bugetară.

Dar acum, în ultimele luni, n-am mai putut să aducem pe nimeni în loc și asta a închis secția, a închis cele cinci paturi. Este fără precedent lucrul acesta”, a precizat el.

Medicul a revenit asupra listei publice create pentru a evidenția lipsa locurilor din ATI Neonatală, despre care spune că este actualizată permanent și poate fi consultată de oricine.

„Tocmai spuneam, am făcut o listă. Noi am numit-o a rușinii și a disperării în același timp, pentru că nimeni nu credea că noi nu avem locuri. Și am pus o listă transparentă, care se actualizează la un minut.

Pe această listă, pe care oricine o poate accesa, se văd pacienții care așteaptă, iar statistica pe care noi o vedem de șase ani, de când am deschis această aplicație, arată că pe listele de așteptare au decedat 150 de copii.

Scoțând încă cinci paturi, închipuiți-vă ce înseamnă mai mult lucrul acesta”, a explicat Cîrstoveanu.

În final, șeful ATI Neonatală a prezentat două cazuri care, spune el, ilustrează consecințele dramatice ale lipsei de locuri disponibile.

„E un copil al unei colege, vă spun cu durere în suflet, pentru că nici măcar față de colegul meu medic n-am putut să fac nimic în plus.

Un copil de la Craiova, de 900 și ceva de grame, două săptămâni n-am putut să-l luăm și două zile pentru el au însemnat ceva foarte grav.

Din nefericire, două zile de așteptare au însemnat viața lui, pentru că nu o să-l salvăm. Din nefericire, un alt copil, din Constanța, n-am putut să-l luăm și am aflat că a murit între timp.

Lucrurile se măsoară în morți”, a declarat Cătălin Cîrstoveanu.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007