România riscă un nou șoc la pompă. Dumitru Chisăliță avertizează: „Nu ducem lipsă de petrol, ci de securitate energetică”.

România nu se confruntă în prezent cu o lipsă de petrol sau carburanți, însă riscul unei crize energetice regionale devine din ce în ce mai mare.

Avertismentul vine din partea președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, care susține că vulnerabilitatea țării nu este lipsa resurselor, ci dependența de rute de aprovizionare aflate în zone afectate de conflict.

Potrivit specialistului, în cazul în care tensiunile din Marea Neagră și din Orientul Mijlociu se amplifică, România s-ar putea confrunta cu scumpiri accelerate ale carburanților, probleme logistice și, într-un scenariu extrem, chiar cu dificultăți temporare de aprovizionare.

„România nu este în pragul inevitabil al unei penurii, dar este expusă periculos la o criză petrolieră regională”, avertizează Dumitru Chisăliță.

România importă cea mai mare parte din petrol

Deși produce încă țiței, România își acoperă din producția internă doar puțin peste un sfert din necesarul rafinăriilor.

Restul provine din importuri, în special din Kazahstan, Azerbaidjan și alte state din regiune.

Problema este că o mare parte din petrolul kazah ajunge în România prin conducta CPC și prin terminalul rusesc Novorossiisk, infrastructură aflată într-o zonă devenită extrem de sensibilă din punct de vedere militar.

În opinia lui Chisăliță, adevărata vulnerabilitate nu este existența petrolului pe piața mondială, ci capacitatea acestuia de a ajunge rapid și în siguranță la rafinăriile românești.

„Nu contează doar dacă petrolul există. Contează dacă este disponibil imediat, dacă poate ajunge la Constanța, dacă rafinăria îl poate procesa și la ce preț.”

Petromidia, avantaj strategic, dar și punct sensibil

Expertul explică faptul că rafinăria Petromidia este proiectată în principal pentru procesarea petrolului din Kazahstan.

Dacă livrările prin conducta CPC ar fi întrerupte pentru o perioadă mai lungă, România ar trebui să găsească rapid alte surse de aprovizionare.

Acest lucru nu este imposibil, însă presupune costuri mai mari și dificultăți tehnice, deoarece fiecare tip de țiței are caracteristici diferite și necesită procese distincte de rafinare.

„Înlocuirea nu este instantanee și nici gratuită”, avertizează Chisăliță, subliniind că schimbarea sursei de aprovizionare poate conduce direct la creșterea costului carburanților.

Motorina, adevărata problemă

În analiza sa, președintele Asociației Energia Inteligentă atrage atenția că motorina reprezintă punctul nevralgic al economiei românești.

Transporturile de marfă, agricultura, construcțiile, distribuția alimentelor și o mare parte din industrie depind de acest carburant.

Din acest motiv, orice perturbare a pieței s-ar reflecta rapid în costurile suportate de populație și de companii.

„Motorina este sângele economiei românești”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Expertul amintește că România a fost singurul stat din Uniunea Europeană în care, într-o perioadă în care prețurile europene scădeau, motorina s-a scumpit.

„Acesta este un mega semnal de alarmă și nu este neapărat speculativ, cât o vulnerabilitate economică.

Piața românească nu transmite către consumator scăderile externe la fel de repede cum transmite creșterile.”

Portul Constanța, o miză strategică

Potrivit analizei, Portul Constanța a devenit unul dintre cele mai importante noduri logistice din regiune pentru importul de carburanți și pentru aprovizionarea Ucrainei.

Tocmai această importanță îl transformă într-un obiectiv vulnerabil. Chiar și fără un atac direct, simpla creștere a riscului militar poate determina armatorii și companiile de asigurări să majoreze costurile transportului.

Consecința ar fi simplă: carburanți mai scumpi la pompă.

Ce se poate întâmpla în următoarele săptămâni

Dumitru Chisăliță prezintă trei scenarii.

În varianta optimistă, dacă fluxurile prin conducta CPC sunt reluate rapid și conflictul regional nu escaladează, România va avea doar o perioadă cu prețuri ridicate la motorină.

În scenariul intermediar, dacă blocajele persistă câteva săptămâni, România va intra într-o competiție cu statele din regiune pentru petrol și produse petroliere, ceea ce poate genera noi valuri de scumpiri.

Cel mai pesimist scenariu presupune afectarea simultană a transportului prin Marea Neagră, a conductei CPC și a rutelor din Orientul Mijlociu.

În această situație, avertizează expertul, pot apărea întârzieri în aprovizionare și dificultăți temporare în alimentarea unor stații.

Critici la adresa autorităților

Președintele Asociației Energia Inteligentă consideră că statul reacționează prea târziu la fiecare criză și pune accent pe măsuri administrative, în loc să urmărească permanent fluxurile fizice de petrol și produse petroliere.

„Dacă problema este lipsa fizică de petrol sau motorină, plafonarea marjei nu creează niciun litru suplimentar.”

În opinia sa, România are nevoie urgentă de un comandament național permanent pentru securitate energetică, capabil să monitorizeze zilnic transporturile, stocurile, activitatea rafinăriilor și riscurile din Marea Neagră.

Avertismentul final

Concluzia lui Dumitru Chisăliță este că România nu este lipsită de resurse, însă dependența de importuri și de rutele maritime transformă securitatea energetică într-o problemă majoră.

„Cea mai mare amenințare nu este că petrolul dispare din lume. Cea mai mare amenințare este că România ajunge prea târziu la petrolul disponibil, îl cumpără mai scump decât vecinii și apoi încearcă să ascundă criza prin plafonări și controale.”

Expertul avertizează că adevărata securitate energetică nu înseamnă existența petrolului pe piața mondială, ci capacitatea statului de a-l avea contractat, transportat, rafinat și disponibil la pompă înainte ca panica să cuprindă piața.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007