De ce scade Dunărea, deși în România a plouat mult? Explicația unor experți care arată cât de vulnerabil este fluviul.

Ploile abundente din România din ultimele săptămâni nu au reușit să oprească scăderea nivelului Dunării.

Situația pare paradoxală pentru mulți oameni: cum poate un fluviu să fie aproape de minime istorice, când în țară au fost perioade cu precipitații importante?

Răspunsul se află în întregul bazin hidrografic al Dunării, nu doar în cantitatea de apă căzută pe teritoriul României.

Potrivit explicațiilor publicate de pagina Meteoplus, Dunărea este un sistem hidrologic uriaș, a cărui evoluție depinde de apa adusă de toate regiunile pe care le traversează sau care contribuie cu afluenți.

Fluviul este al doilea ca lungime din Europa, după Volga, și străbate sau delimitează 10 țări: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina.

Dunărea pornește din Munții Pădurea Neagră din Germania și parcurge aproximativ 2.850 de kilometri înainte de a ajunge în Marea Neagră, prin Delta Dunării.

Bazinul său hidrografic este unul dintre cele mai mari de pe continent, întinzându-se pe aproape 820.000 de kilometri pătrați și incluzând teritorii din 19 state europene.

Apa Dunării vine în mare parte din amonte

Nivelul fluviului este influențat în principal de debitul afluenților săi. Râuri importante precum Inn, Drava, Sava, Tisa, Morava, Prut, Olt, Siret și Jiu contribuie la volumul de apă al Dunării.

Problema actuală este că mare parte din zona superioară și mijlocie a bazinului hidrografic a trecut printr-o perioadă lungă de secetă.

Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia au fost afectate de temperaturi ridicate, perioade fără precipitații suficiente și un deficit important de apă.

În aceste condiții, afluenții Dunării au adus cantități mai mici de apă, iar debitul fluviului a continuat să scadă.

Ploile din România nu pot recupera lipsa apei din Europa Centrală

România a avut o situație diferită față de multe dintre statele aflate în amonte.

În luna iulie, numeroase regiuni au primit cantități mari de precipitații, în unele zone acumulându-se peste 100–150 de litri pe metru pătrat.

Totuși, aceste ploi nu sunt suficiente pentru a schimba rapid situația Dunării.

Explicația este simplă: cea mai mare parte a apei care ajunge în România pe Dunăre vine din amonte, din țări precum Germania, Austria, Slovacia, Ungaria și Serbia.

Dacă acolo râurile au debite reduse, nivelul Dunării rămâne scăzut chiar dacă în țara noastră plouă abundent.

Dunărea se apropie de valori istorice scăzute

Datele hidrologice arată o situație îngrijorătoare pentru sectorul românesc al fluviului.

Conform prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), pentru intervalul 31 iulie, ora 7:00 – 6 august, ora 7:00, debitul Dunării la intrarea în România, prin secțiunea Baziaș, urma să scadă până la aproximativ 1.450 metri cubi pe secundă.

Valoarea este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna iulie, de aproximativ 4.750 metri cubi pe secundă, și se apropie de minimul istoric consemnat în 1985, când debitul a fost de aproximativ 1.400 metri cubi pe secundă.

Prognozele indică menținerea debitului în jurul valorii de 1.450 metri cubi pe secundă până în perioada 10–12 august, în funcție de evoluția precipitațiilor din bazinul superior al Dunării, în special din Austria.

După această perioadă este posibilă o creștere treptată a debitului, însă specialiștii estimează că o revenire mai consistentă ar putea apărea abia spre finalul lunii august.

Ce probleme provoacă nivelul scăzut al Dunării

Scăderea puternică a nivelului fluviului are efecte în mai multe domenii.

Navigația este afectată din cauza apariției bancurilor de nisip și a reducerii adâncimii șenalului navigabil.

În același timp, nivelurile scăzute de apă pun presiune pe ecosistemele acvatice și pot influența producția de energie.

Situația actuală arată că Dunărea nu este doar un fluviu al României, ci un sistem european a cărui evoluție depinde de vremea din întregul bazin hidrografic.

Chiar dacă România a avut ploi importante, acestea nu pot compensa lipsa apei din regiunile aflate în amonte.

Pentru ca Dunărea să își refacă debitul, este nevoie de precipitații consistente în întregul său bazin.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007