România rămâne în zona „investment grade”, dar Moody’s avertizează: riscul retrogradării nu a dispărut.

Agenția de rating Moody’s a decis să mențină România la calificativul suveran Baa3, ultimul nivel din categoria considerată recomandată pentru investiții.

Perspectiva rămâne însă negativă, ceea ce înseamnă că presiunile asupra finanțelor publice și riscul unei eventuale retrogradări nu au fost eliminate.

Decizia vine în contextul în care România a înregistrat, în prima parte a anului, o reducere a deficitului bugetar mai rapidă decât anticipase agenția de rating.

Ajustarea fiscală a depășit atât estimările inițiale ale Moody’s, cât și obiectivele stabilite de autoritățile de la București.

Deficitul ar putea coborî la 5,8% din PIB în 2026

Moody’s estimează că deficitul bugetar al României va ajunge în acest an la 5,8% din PIB, ceea ce ar reprezenta o scădere de peste două puncte procentuale într-un singur an.

Potrivit agenției, rezultatul este susținut în principal de limitarea ritmului de creștere a cheltuielilor și de menținerea veniturilor bugetare, chiar dacă economia traversează o perioadă dificilă.

Evoluția este importantă pentru poziția financiară a României, deoarece o reducere consistentă a deficitului poate încetini acumularea de noi datorii și poate limita, în timp, presiunea exercitată de costurile de finanțare.

România rămâne în categoria investițiilor, dar la limita inferioară

Menținerea ratingului Baa3 este esențială pentru România. Acesta reprezintă ultima treaptă a categoriei „investment grade”, înainte de calificativele considerate speculative, cunoscute în limbajul financiar drept categoria „junk”.

Moody’s apreciază că măsurile de consolidare fiscală adoptate în ultimii doi ani contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și a cheltuielilor cu dobânzile.

Totuși, România rămâne într-o poziție vulnerabilă. Toate cele trei mari agenții internaționale de rating-Moody’s, S&P Global Ratings și Fitch-asociază în prezent României o perspectivă negativă.

Acest lucru menține presiunea asupra Guvernului pentru continuarea reformelor și reducerea dezechilibrelor bugetare.

Datoria publică va continua să crească

Chiar dacă deficitul este așteptat să scadă, datoria publică nu va intra imediat pe o traiectorie descendentă.

Moody’s anticipează că datoria guvernamentală va crește de la aproximativ 59,3% din PIB în 2025 la 64,5% în 2028.

Ulterior, nivelul datoriei ar urma să se stabilizeze în jurul valorii de 66% din PIB către sfârșitul deceniului.

Un alt punct sensibil îl reprezintă necesarul total de finanțare al statului. Pentru perioada 2026-2028, acesta este estimat la aproximativ 12% din PIB pe an, în medie.

Suma include atât acoperirea deficitului, cât și refinanțarea datoriei existente.

Presiunea este amplificată de costul dobânzilor. Moody’s estimează că acestea vor crește de la 2,8% din PIB în 2025 la 3,3% din PIB în 2028.

Politica devine una dintre principalele vulnerabilități

Din perspectiva Moody’s, problema României nu este doar una economică.

Agenția atrage atenția asupra riscurilor politice și asupra posibilității ca fragmentarea scenei politice să îngreuneze continuarea măsurilor de ajustare bugetară.

Consolidarea fiscală nu poate fi realizată într-un singur an, iar menținerea ei pe termen mediu presupune susținere politică pentru măsuri care pot fi dificile și nepopulare.

De aceea, următoarea perioadă va fi esențială. Moody’s va urmări dacă autoritățile reușesc să păstreze direcția actuală și să implementeze măsurile necesare pentru stabilizarea finanțelor publice.

Ce ar putea readuce perspectiva la „stabilă”

Există însă și un scenariu favorabil pentru România.

Moody’s ar putea modifica perspectiva din negativă în stabilă dacă va deveni evident că există un sprijin politic suficient de solid pentru continuarea consolidării fiscale și după anul 2026.

Unul dintre cele mai importante teste va fi bugetul pentru 2027.

Agenția așteaptă ca acesta să fie adoptat până la finalul anului și să prevadă o nouă reducere a deficitului.

O altă reformă urmărită este cea privind salarizarea în sectorul public.

Adoptarea unei legislații care să contribuie la stabilizarea și apoi la diminuarea ponderii cheltuielilor cu salariile în buget ar reprezenta un semnal pozitiv pentru finanțele României.

Ce ar putea declanșa o retrogradare

Riscurile nu sunt însă neglijabile.

O deteriorare accentuată a climatului politic, renunțarea la măsurile de consolidare fiscală sau o creștere importantă a riscurilor geopolitice asociate războiului din Ucraina ar putea determina Moody’s să își înăsprească evaluarea asupra României.

Într-un asemenea scenariu, presiunea asupra ratingului suveran ar crește, iar România s-ar putea apropia și mai mult de limita dintre categoria „investment grade” și cea speculativă.

Deocamdată, verdictul Moody’s este unul de prudență: România a făcut progrese mai mari decât se anticipa în reducerea deficitului, suficient pentru păstrarea ratingului Baa3, dar nu suficiente pentru eliminarea perspectivei negative.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007