De ce nu a plouat suficient în România, deși au fost furtuni puternice. Explicația climatologilor: „Ploile nu ajung neapărat acolo unde seceta este mai mare”. Zeci de localități au ajuns să primească apă cu porția. Furtunile de vară nu rezolvă problema secetei.

Seceta continuă să pună presiune pe rezervele de apă din România, iar în prezent locuitorii din aproximativ 80 de localități primesc apă cu porția.

Deși în mai multe regiuni au fost înregistrate ploi torențiale și furtuni, acestea nu au reușit să refacă în mod semnificativ umiditatea solului și rezervele de apă.

Specialiștii explică faptul că problema nu este doar lipsa precipitațiilor, ci și modul în care acestea se produc.

Cantitățile mari de apă care cad într-un timp foarte scurt nu se infiltrează eficient în sol, mai ales după perioade îndelungate de secetă.

August este, în mod normal, cea mai puțin ploioasă lună a verii

Climatologul Roxana Bojariu a explicat la Digi24 că luna august are, în mod obișnuit, mai puține precipitații decât iunie și iulie.

În acest an însă, situația este complicată de deficitul de apă acumulat încă din lunile de primăvară.

„August este, climatic vorbind, o lună cu precipitații mai reduse decât celelalte două luni de vară. Deci, în mod normal în august plouă mai puțin.

Peste acest normal climatic avem totuși o situație în care am avut primele două luni de vară, în multe zone din Europa, cu precipitații foarte reduse, mult mai reduse.

România a avut o scădere de precipitații mai ales în vestul țării, dar și în zone din Moldova, nordul Dobrogei și în aceste zone unde seceta din România este mai intensă.

Practic, am avut o reducere de precipitații începând chiar din primăvară.”

Potrivit climatologului, deficitul de apă nu afectează uniform teritoriul României.

Chiar dacă situația nu este identică în toate regiunile, temperaturile ridicate amplifică pierderea apei din sol și din vegetație.

„E adevărat că nu toată țara, ca în zone din vestul Europei, dar totuși acum avem temperaturi mari.

Reducerea de precipitații climatică, cu această intensificare a unui val de căldură care va scoate și mai multă resursă de apă din sol prin evaporare, dar și din vegetație, prin evapotranspirație.”

Furtunile pot lovi puternic, dar apa poate ajunge în locurile greșite

Unul dintre motivele pentru care ploile abundente nu înseamnă automat și refacerea rezervelor de apă este distribuția lor.

Furtunile de vară sunt, prin natura lor, foarte localizate.

Astfel, într-o zonă poate cădea într-un timp scurt o cantitate mare de apă, în timp ce la câțiva kilometri distanță terenul rămâne uscat.

Tocmai de aceea, o ploaie torențială nu poate compensa întotdeauna deficitul acumulat în regiunile afectate de secetă.

Roxana Bojariu atrage atenția asupra acestui fenomen:

„Evident că sunt probleme, dar ne putem aștepta și la perioade cu instabilități și avem chiar acuma pentru zone din țara noastră coduri inclusiv de instabilitate.

Și problema e că ploile acestea de vară și instabilitățile de vară sunt foarte neuniform distribuite și nu neapărat acolo unde seceta este mai mare.”

De ce pământul uscat nu poate absorbi rapid o ploaie torențială

Meteorologul ANM Elena Mateescu a explicat la Digi24 că, după o perioadă de secetă, solul poate deveni atât de compact încât apa venită brusc nu mai pătrunde eficient în profunzime.

În loc ca apa să ajungă treptat în sol și să contribuie la refacerea rezervelor de umiditate, ploile foarte intense pot produce scurgeri de suprafață.

„Din păcate nu, pentru că suntem totuși în sezonul în care avem de-a face cu activitate convectivă, adică nori cu dezvoltare pe verticală, atunci când apar condițiile propice, ori aceștia de obicei dau cantități foarte mari de ploaie în timp scurt și, evident, nu e timp să se infiltreze apa în sol.

Dar și solul, după secetă, este foarte compact și, fiind atât de compact, cu atât mai mult oprește o infiltrare bună în sol.”

Cu alte cuvinte, România nu are nevoie doar de cantități mari de apă, ci și de precipitații care să cadă într-un ritm pe care solul îl poate absorbi.

Nu doar lipsa ploii este problema. Căldura face ca apa să dispară și mai repede

Temperaturile ridicate agravează situația. Atunci când un val de căldură persistă, apa existentă în sol se pierde prin evaporare, iar vegetația consumă, la rândul ei, mai multă apă prin evapotranspirație.

Elena Mateescu leagă atât intensificarea episoadelor de căldură, cât și ploile foarte puternice de schimbările climatice.

„Dar trebuie să știm că atât valurile de căldură, cât și creșterea intensității precipitațiilor care face o încărcare neeficientă de apă din sol, sunt consecințe ale încălzirii globale, pentru că valuri de căldură sunt fenomene care au mai existat și în trecut, dar nu la frecvența, intensitatea și durata care apare acum.”

România se confruntă cu un paradox: mai puține ploi utile, dar episoade de ploaie mai violente

Situația actuală poate părea contradictorie. Pe de o parte, sunt regiuni care se confruntă cu deficit de apă.

Pe de altă parte, atunci când plouă, precipitațiile pot fi extrem de abundente.

Problema este că aceste două fenomene nu se exclud. O perioadă lungă fără ploaie poate fi urmată de o furtună violentă, însă apa căzută în câteva minute sau zeci de minute nu are neapărat același efect asupra solului ca o ploaie moderată și de durată.

Meteorologul ANM explică faptul că intensitatea tot mai mare a precipitațiilor reprezintă o schimbare importantă față de tiparul climatic din trecut:

„Pe de altă parte, și această intensificare de precipitații este ceva ce iese din normalul perioadelor din trecut, adică se vede clar că avem cantități mult mai mari de precipitații ce cad în timp foarte scurt.”

De ce nu a plouat exact acolo unde era nevoie

Un alt factor important este distribuția extrem de neuniformă a ploilor de vară. Furtunile nu acoperă uniform suprafețe mari, iar traseul lor poate face diferența dintre o zonă care primește o cantitate importantă de apă și una care rămâne aproape complet uscată.

De aceea, chiar și după un episod cu ploi abundente, zonele afectate de secetă pot continua să aibă probleme cu rezervele de apă.

Roxana Bojariu subliniază că instabilitatea atmosferică poate aduce în continuare precipitații, însă acestea nu sunt garantate tocmai în regiunile care au cea mai mare nevoie de ele.

Schimbarea climei face ca extremele să devină mai puternice

Specialiștii avertizează că nu este suficient să privim fiecare furtună sau fiecare val de căldură ca pe un fenomen izolat.

Tiparul general se schimbă: perioadele foarte calde pot deveni mai intense și mai persistente, iar precipitațiile, atunci când apar, pot fi concentrate în intervale scurte.

Elena Mateescu spune că ambele fenomene sunt alimentate de o cantitate mai mare de energie:

„Deci ambele fenomene, altfel, ca tipologie, normale pentru vară, sunt alimentate cu o cantitate mai mare de energie și atunci ele se manifestă mult mai intens, mai frecvent. Trebuie să luăm în considerare această schimbare climatică.”

Pentru România, consecința este un risc mai mare ca seceta să fie urmată de episoade de ploi foarte intense, fără ca acestea să fie suficiente pentru refacerea rezervelor de apă.

În acest context, problema nu mai poate fi redusă la întrebarea simplă „de ce nu plouă?”, ci trebuie analizat și cât plouă, cât durează ploaia, unde cade și câtă apă reușește efectiv să ajungă în sol.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007