România se apropie de o criză majoră de personal în farmacii. Numărul farmaciștilor a scăzut cu 1.478 între 2022 și 2025, în timp ce numărul farmaciilor și drogheriilor a crescut cu 208 unități. În paralel, interesul tinerilor pentru Facultățile de Farmacie a ajuns la niveluri alarmant de scăzute.
Colegiul Farmaciștilor din România și principalele organizații din sectorul farmaceutic trag un semnal de alarmă cu privire la scăderea numărului de specialiști și la prăbușirea interesului pentru studiile de Farmacie.
Potrivit datelor INS citate de organizațiile profesionale, România a pierdut 1.478 de farmaciști în perioada 2022-2025, relatează Mediafax. Calculat pe parcursul celor trei ani, ritmul înseamnă aproximativ 1,35 farmaciști mai puțin în fiecare zi, adică un farmacist la aproximativ 18 ore.
În același timp, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, ceea ce pune o presiune suplimentară pe personalul calificat.
Problema este cu atât mai serioasă cu cât o farmacie comunitară nu poate funcționa fără farmacist. Legislația prevede că activitatea trebuie desfășurată în prezența a cel puțin unui farmacist, care nu poate fi înlocuit de o persoană cu o altă profesie.
Admiterea la Farmacie, semnal de alarmă pentru sistemul de sănătate
Datele de la admiterea din 2026 arată cât de mult a scăzut interesul pentru această profesie, inclusiv în cadrul marilor universități de Medicină din România.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, s-au înscris în acest an 6.916 candidați, un record pentru instituție. Dintre aceștia, 2.727 au optat pentru Medicină, iar 800 pentru Medicină Dentară.
Pentru Farmacie s-au înscris însă doar 107 candidați pentru 114 locuri, dintre care 94 de locuri finanțate de la buget și 20 cu taxă. Potrivit organizațiilor din domeniu, 83 dintre candidați au fost admiși.
Diferența este semnificativă: în timp ce la Medicină au existat aproximativ 2,8 candidați pentru fiecare loc, la Farmacie numărul candidaților a fost chiar mai mic decât numărul total de locuri disponibile.
La Iași, doar 23 de candidați pentru 124 de locuri
Situația este și mai dificilă la UMF „Grigore T. Popa” din Iași.
Universitatea a scos la concurs 124 de locuri la Farmacie, însă s-au înscris doar 23 de candidați, iar 14 au fost admiși.
Listele oficiale publicate după contestații indică 13 candidați admiși pe locurile fără taxă și unul pe un loc cu taxă.
Și alte centre universitare se confruntă cu probleme. La Cluj-Napoca au fost 29 de candidați pentru 30 de locuri bugetate, dintre care 28 au fost admiși. La Timișoara au fost 68 de candidați pentru 43 de locuri, în timp ce la Târgu Mureș au rămas locuri neocupate atât la buget, cât și la taxă.
La Sibiu, concurență de 0,5 candidați/loc, la Farmacie
La Sibiu, la Facultatea de Farmacie din cadrul Universității “Lucian Blaga”, concurența a fost de 0,5 candidați pe un loc. Au fost 18 candidați admiși la buget și 38 pe locurile cu taxă. Pragul de admitere a fost mai jos: pe cele 18 locuri de la buget s-a intrat cu medii de la 9,75 până la 6,13, iar pe locurile cu taxă, mediile au coborât de la 6,78 la 5,23.
O situație diferită a fost înregistrată la UMF Craiova, unde 117 candidați au concurat pentru 30 de locuri la buget și 55 de locuri cu taxă, oferta fiind ocupată aproape integral.
De ce aleg tot mai puțini tineri Facultatea de Farmacie
Colegiul Farmaciștilor și organizațiile din industria farmaceutică indică mai multe cauze pentru scăderea atractivității profesiei.
Una dintre principalele probleme este diferența dintre nivelul de pregătire și responsabilitatea farmacistului și atractivitatea financiară și profesională a meseriei.
Organizațiile profesionale atrag atenția și asupra modului în care este perceput farmacistul. În opinia acestora, rolul său este încă asociat în principal cu eliberarea medicamentelor, deși profesia poate include activități precum prevenția, vaccinarea, monitorizarea tratamentelor și educația pentru sănătate.
Sectorul farmaceutic reclamă, de asemenea, creșterea costurilor administrative și presiunea financiară asupra farmaciilor. În comunicatul transmis miercuri este menționat inclusiv faptul că mecanismul de reglementare a marjelor din domeniu nu a mai fost modificat din 2009.
Farmaciile din mediul rural, printre primele afectate
Lipsa farmaciștilor ar putea fi resimțită mai rapid în mediul rural, unde recrutarea personalului este deja mai dificilă.
În multe comunități, farmacia reprezintă unul dintre cele mai accesibile puncte pentru obținerea medicamentelor și pentru consiliere de specialitate. Un deficit de personal ar putea duce astfel la dificultăți suplimentare pentru pacienții din zonele în care accesul la servicii medicale este limitat.
Problema nu se oprește însă la farmaciile comunitare.
Pe termen lung, deficitul de specialiști ar putea afecta farmaciile de spital, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, cercetarea, universitățile și instituțiile publice din domeniul sănătății, inclusiv Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică.
Fără farmaciști, farmaciile nu pot funcționa legal
Pentru farmaciile comunitare, deficitul de personal are o particularitate importantă: farmacistul nu poate fi înlocuit de un angajat fără calificarea necesară.
Prin urmare, scăderea numărului de specialiști nu reprezintă doar o problemă de recrutare pentru operatorii din domeniu. În anumite zone, lipsa unui farmacist poate pune în discuție chiar posibilitatea menținerii activității unei farmacii.
Iar problema este amplificată de faptul că studenții care intră acum la facultate vor deveni disponibili pe piața muncii abia peste câțiva ani.
Farmaciștii cer măsuri urgente de la Guvern
Colegiul Farmaciștilor din România și organizațiile din sector solicită Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și celorlalte instituții responsabile să înceapă un dialog național pentru găsirea unor soluții.
Printre măsurile propuse se numără:
- finanțarea unor servicii farmaceutice suplimentare;
- integrarea farmacistului în programele de prevenție și vaccinare;
- corelarea numărului de locuri din universități cu necesarul real de specialiști;
- reducerea birocrației;
- măsuri pentru atragerea și păstrarea personalului calificat în farmacii.
Admiterea din 2026 transmite un semnal care ar putea deveni și mai vizibil în următorii ani. Numărul redus de studenți care aleg Farmacia în prezent înseamnă un număr mai mic de absolvenți disponibili pe piața muncii în viitor, într-un moment în care România are deja tot mai puțini farmaciști.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
