Reactorul 2 de la Cernavodă se oprește astăzi. România pregătește soluții pentru acoperirea deficitului de energie.

Unitatea 2 a centralei nucleare de la Cernavodă urma să fie oprită astăzi, iar România intra într-o perioadă cu o capacitate importantă de producție indisponibilă.

Cele două reactoare de la Cernavodă asigurau împreună aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al țării.

Autoritățile pregătiseră mai multe variante pentru menținerea echilibrului dintre producție și consum.

Prima soluție era creșterea importurilor de energie, în special din Bulgaria și Ucraina. În cazul în care importurile nu ar fi fost suficiente, urmau să fie activate alte capacități de producție disponibile în sistem.

Printre acestea se afla grupul energetic Rovinari 4, cu o putere instalată de 330 de megawați, aflat în rezervă.

O altă sursă importantă era producția hidro, pentru care erau disponibili cel puțin 300 de megawați, în funcție de condițiile tehnice și de cantitatea de apă.

Ministerul Energiei preciza că producția eoliană putea contribui, de asemenea, la acoperirea deficitului.

Pentru următoarele șapte zile era estimată o producție medie de 525 de megawați, cu un maxim de 1.560 de megawați și un minim de 100 de megawați.

Potrivit ministerului, resursele disponibile urmau să fie activate în funcție de evoluția efectivă a sistemului și de condițiile hidrologice.

„Sistemul Electroenergetic Național dispune de mai multe resurse pentru acoperirea deficitului de producție rezultat din oprirea Unității 2, iar acestea vor fi utilizate în funcție de evoluția reală a sistemului și de condițiile hidrologice din perioada următoare.”

Autoritățile nu excludeau însă nici măsuri mai dure. Dacă producția internă și importurile nu ar fi acoperit necesarul, consumul marilor operatori industriali putea fi limitat.

O astfel de măsură ar fi reprezentat ultima etapă și ar fi fost aplicată gradual.

Transelectrica urma să îi informeze pe marii consumatori și pe furnizori cu cel puțin 24 de ore înainte, astfel încât aceștia să își poată ajusta activitatea.

Energia, mai scumpă seara

Creșterea importurilor venea însă cu un cost ridicat. În intervalele de la prânz, când producția internă era mai apropiată de consum, prețurile indicate erau de aproximativ 65-80 de euro pentru un megawatt-oră.

Seara, când consumul creștea, iar producția internă putea să scadă, prețul putea urca până la aproximativ 230 de euro pe megawatt-oră.

Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, susținea că România ar trebui să solicite sprijin european pentru gestionarea situației.

Problemele erau amplificate și de seceta care afecta producția hidro. Ministerul Energiei anunța însă că prognozele pentru weekend indicau posibilitatea unei îmbunătățiri a condițiilor hidrologice.

„Prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi adaptate în funcție de evoluția debitului Dunării, a producției și a consumului.”

În acest moment, autoritățile nu anticipau activarea tuturor capacităților de rezervă. Scenariul de lucru prevedea folosirea treptată a resurselor disponibile, în funcție de evoluția producției, a consumului și a condițiilor meteo.

Situația urma să fie monitorizată permanent de Dispecerul Energetic Național, într-un moment în care oprirea Unității 2 se suprapunea cu temperaturi ridicate, consum crescut și condiții hidrologice dificile.

Transelectrica a arătat și în comunicările sale oficiale că, în perioadele cu producție internă redusă și consum ridicat, schimburile transfrontaliere reprezintă un mecanism normal de funcționare al sistemului energetic interconectat european.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007