Nivelul extrem de scăzut al Dunării pune presiune pe navigație, producția de energie și alimentarea cu apă. Austria testează o soluție neobișnuită cu barje încărcate cu pietriș, Ungaria încearcă să asigure apa necesară centralei nucleare de la Paks, iar România intervine pentru redistribuirea debitului pe brațul principal al fluviului.
Austria folosește barje pentru a crește adâncimea șenalului navigabil
La Rote Werd, la est de Viena, fiecare centimetru de apă contează. În contextul secetei și al debitului redus al Dunării, autoritățile austriece testează o soluție-pilot pentru menținerea navigației comerciale.
Barje încărcate cu pietriș rezultat din lucrările de dragare sunt poziționate strategic pentru a dirija o cantitate mai mare de apă către șenalul navigabil. Astfel, curentul mai puternic poate contribui la limitarea depunerilor de pietriș și la reducerea necesității unor lucrări suplimentare de dragare.
Potrivit publicației Der Standard, experimentul urmărește să obțină câțiva centimetri în plus de adâncime într-o zonă în care diferențele foarte mici pot avea consecințe importante pentru transportul fluvial, relatează Mediafax.
Dunărea a ajuns la niveluri extrem de scăzute
Experimentul din Austria are loc într-un context hidrologic dificil. Potrivit Der Standard, ultimele 12 luni au fost cele mai secetoase din cei 176 de ani de măsurători din Austria.
Debitul redus afectează direct navigația comercială pe Dunăre. Cantitățile mai mici de zăpadă, evaporarea mai intensă și perioadele secetoase prelungite contribuie la scăderea debitelor în timpul verii.
Problema nu este însă limitată la Austria. Potrivit Ministerului Federal al Infrastructurii din Austria, proiecte-pilot pentru gestionarea efectelor nivelului scăzut al Dunării sunt desfășurate și în alte țări riverane, inclusiv România și Bulgaria.
Câțiva centimetri de apă pot face diferența
Scăderea nivelului Dunării are efecte directe asupra transportului de mărfuri. Atunci când adâncimea apei nu mai permite încărcarea normală a navelor, operatorii trebuie să reducă greutatea mărfurilor transportate.
În situații mai dificile, aceeași cantitate de marfă trebuie împărțită între mai multe nave, ceea ce crește costurile și poate face transportul fluvial mai puțin competitiv.
Problemele se extind și la transportul de pasageri, în timp ce Dunărea trebuie să asigure simultan necesarul pentru navigație, producția de energie, agricultură, alimentarea cu apă și ecosisteme.
Ungaria caută soluții pentru centrala nucleară de la Paks
În Ungaria, nivelul scăzut al Dunării a determinat autoritățile să caute metode pentru asigurarea apei necesare funcționării centralei nucleare de la Paks.
Printre soluțiile analizate se numără un prag construit în apropierea centralei și utilizarea unor barje scufundate pentru a obține o creștere suplimentară a nivelului apei în zona respectivă.
Măsurile au ca obiectiv menținerea condițiilor necesare pentru funcționarea centralei într-o perioadă în care debitul Dunării este neobișnuit de redus.
România intervine pe brațul Bala
Și România a fost nevoită să intervină pentru a limita efectele debitului scăzut al Dunării asupra navigației și alimentării cu apă.
La începutul lunii august, autoritățile au realizat lucrări în zona brațului Bala, cu scopul de a crește debitul pe brațul principal al Dunării și de a îmbunătăți condițiile de navigație.
În cadrul intervenției, roca de la Pîrjoaia a fost detonată, iar ulterior patru barje au fost coborâte în zona brațului Bala. Măsurile urmăresc redistribuirea debitului către Dunărea navigabilă.
Trei țări, trei soluții pentru aceeași problemă
Austria, Ungaria și România încearcă să gestioneze efectele aceluiași fenomen, însă soluțiile sunt diferite.
Austria încearcă să folosească mai eficient apa existentă pentru menținerea navigației, printr-un proiect-pilot cu barje și pietriș.
Ungaria caută să mențină nivelul necesar de apă în zona centralei nucleare de la Paks, inclusiv printr-un prag și barje scufundate.
România intervine asupra configurației brațelor Dunării pentru a redistribui debitul și a îmbunătăți condițiile de navigație.
Nivelul scăzut al Dunării arată astfel cât de vulnerabile sunt transportul fluvial, energia și alte activități economice la perioadele prelungite de secetă. Iar pentru țările riverane, câțiva centimetri de apă pot deveni o problemă economică de milioane de euro.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
