Municipalitatea propune să nu cumpere fosta Mănăstire a Ursulinelor și invocă atât costurile foarte mari, cât și apariția unui investitor privat: Therme Group, care anunță un proiect de 40 de milioane de euro. Investiția poate fi o oportunitate reală pentru Sibiu. Rămân însă întrebări esențiale despre tăcerea administrației, viteza analizei și momentul în care scrisoarea Therme a apărut în această poveste.
Primăria Municipiului Sibiu a anunțat că va propune Consiliului Local să NU exercite dreptul de preempțiune pentru cumpărarea fostei Mănăstiri a Ursulinelor. Este prima poziție oficială a administrației locale de la apariția informației că ansamblul de pe strada General Magheru nr. 34-36, monument istoric de grupa A, este scos la vânzare pentru 6,25 milioane de euro.
Odată cu poziția Primăriei a apărut însă și o informație complet nouă: Therme Group dorește să cumpere proprietatea și afirmă că este pregătită să investească 40 de milioane de euro în achiziționarea, consolidarea și renovarea ansamblului.
Potrivit companiei, aici ar urma să fie creat „unul dintre cele mai vizitate centre din Europa dedicate artei, patrimoniului cultural și educației”, deschis comunității locale și turiștilor.
Poate fi o veste foarte bună pentru Sibiu. Therme Group are capacitate financiară și managerială și colaborează deja cu Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu în cadrul Therme Forum pentru Teatru și Arhitectură.
Dar apariția unui investitor privat puternic nu face inutile întrebările despre modul în care administrația a gestionat această oportunitate. Dimpotrivă.
Șase zile în care Primăria a primit oferta, a analizat-o și a decis că nu este fezabilă
Cronologia comunicată chiar de Primărie este extrem de comprimată.
Ministerul Culturii a transmis refuzul său în 17 august. Primăria Sibiu spune că a primit înștiințarea proprietarului în data de 20 august. Era o zi de joi. Nu spunem că în zilele de joi nu se lucrează, dar prima zi este, de obicei, pentru repartizări de adrese pe circuit.
Au urmat ziua de vineri – zi scurtă la Primăria Municipiului Sibiu, weekendul 22–23 august în care bănuim că nu s-a muncit, apoi ziua de luni, 24 august. Și, după luni, marți.
În 25 august, Therme Group a transmis Primăriei adresa prin care și-a anunțat intenția de cumpărare și investiția de 40 de milioane de euro.
Imediat după aceea, Primăria a anunțat că Direcția Generală Administrare Patrimoniu, Cadastru și Autorizare Control și Direcția Economică au realizat o analiză, au întocmit un raport de specialitate și au ajuns la concluzia că achiziția nu este fezabilă. Totul, intr-un interval extrem de scurt de timp, care ar stârni invidia oricărei administrații din lume pentru eficiența funcționarilor de la Sibiu.
Practic, administrația ar fi reușit, în vreo trei sau patru zile lucrătoare, să analizeze cumpărarea unuia dintre cele mai mari și mai importante ansambluri istorice din centrul Sibiului și să concluzioneze că Municipiul trebuie să renunțe.
Este posibil ca Primăria să fi lucrat exemplar și cu o rapiditate ieșită din comun. Dar atunci raportul și documentele care au stat la baza lui trebuie publicate integral și imediat.
Există o expertiză sau doar o enumerare a problemelor?
Primăria arată că achiziția nu ar presupune doar plata celor 6,25 milioane de euro, ci și cheltuieli pentru expertizare seismică, consolidare, securitate la incendiu, renovare, dotare și exploatare ulterioară.
Toate acestea sunt adevărate. Nicio persoană serioasă nu poate pretinde că Ursulinele ar putea fi cumpărate și redeschise publicului fără investiții importante.
Întrebarea este însă alta: costurile au fost calculate sau doar enumerate?
A vizitat o echipă tehnică imobilul între 20 și 25 august? Există o expertiză privind starea structurii? Există un deviz preliminar? Au fost evaluate separat corpurile de clădire? A fost analizată posibilitatea restaurării etapizate? A fost cerută opinia unor specialiști în monumente istorice?
Primăria invocă și faptul că trebuie să asigure cel puțin un miliard de lei pentru proiectele de investiții planificate în următorii ani. Este un argument important, dar suma totală nu răspunde singură întrebării dacă Municipiul își poate permite prima tranșă pentru Ursuline.
Condițiile de vânzare făcute publice arată că prețul nu trebuie plătit integral la semnarea contractului. Prima tranșă este de 2,5 milioane de euro, iar diferența ar urma să fie achitată până în ianuarie 2029.
Raportul Primăriei a analizat acest calendar? A luat în calcul negocierea prețului? A evaluat posibilitatea restaurării pe corpuri și etape? A verificat programele europene și naționale pentru patrimoniu, consolidare seismică, cultură și educație?
Sau administrația a plecat de la concluzia că nu dorește achiziția și a enumerat ulterior argumentele care susțin această concluzie?
De ce Primăria nu a spus nimic în 20 august?
O altă întrebare privește tăcerea administrației.
De ce nu au fost informați sibienii că Primăria a primit oferta? De ce nu a fost anunțat Consiliul Local că Municipiul are posibilitatea de a cumpăra cu prioritate acest ansamblu? Când au aflat consilierii locali despre ofertă și despre existența potențialului cumpărător?
Nu susținem că legea obliga Primăria să organizeze un referendum sau o consultare formală înainte de întocmirea raportului. Dar nu discutăm despre cumpărarea unui apartament sau a unui teren oarecare.
Discutăm despre mai mult de 8.000 de metri pătrați de teren și construcții în centrul istoric, despre un monument de valoare națională și despre o decizie care poate influența orașul pentru următoarele decenii.
Într-un oraș care își construiește identitatea pe cultură, patrimoniu și turism, era firesc ca instituțiile culturale, universitatea, specialiștii, consilierii locali și comunitatea să fie măcar informați și ascultați.
În schimb, administrația a păstrat tăcerea până când subiectul a fost descoperit de presă, iar comunitatea, arhitecți, istorici și cercetători au cerut public Primăriei să analizeze cumpărarea ansamblului.
La momentul redactării acestui articol, proiectul privind Ursulinele nu figura nici între cele 37 de proiecte publicate inițial pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 27 august.
Va fi introdus suplimentar? Când vor primi consilierii raportul, anexele, oferta proprietarului și scrisoarea Therme? Câte ore vor avea la dispoziție pentru a studia o decizie de o asemenea importanță?
De ce a apărut scrisoarea Therme tocmai în 25 august?
Și momentul ales de Therme Group ridică întrebări.
În 24 august, comunitatea sibiană, arhitecți și cercetători sibieni au cerut public Municipiului să cumpere ansamblul și să-i păstreze funcțiunile culturale și educaționale. O zi mai târziu, Therme a transmis Primăriei că dorește să investească 40 de milioane de euro și să transforme clădirea tocmai într-un centru dedicat artei, patrimoniului și educației.
Cu siguranță că intenția de cumpărare nu s-a născut peste noapte. O investiție de asemenea dimensiune presupune negocieri, verificări și planuri elaborate cu mult înainte. Mai mult, oferta proprietarului conținea deja un calendar precis al plăților, ceea ce sugera existența unui potențial cumpărător.
Întrebarea nu este, așadar, când a decis Therme să cumpere. Întrebarea este de ce compania a simțit nevoia să transmită scrisoarea Primăriei abia în 25 august.
A fost o inițiativă proprie, apărută ca reacție la pozițiile din societatea civilă? Sau Primăria a solicitat companiei o confirmare scrisă și o descriere atrăgătoare a viitorului proiect, pentru a avea un argument liniștitor înainte de a anunța renunțarea?
A fost scrisoarea un răspuns firesc la dezbaterea publică sau „balsamul” de care administrația avea nevoie pentru a calma temerile sibienilor că un monument important va ajunge într-un circuit exclusiv comercial?
Nu afirmăm că a existat o înțelegere ascunsă între Primărie și Therme Group. Nu există, în acest moment, dovezi care să susțină o asemenea acuzație. Dar tocmai pentru înlăturarea oricărei suspiciuni, Primăria și compania trebuie să prezinte cronologia completă a discuțiilor.
Când a avut loc primul contact dintre Therme și proprietar? Când a aflat Primăria identitatea cumpărătorului? Au existat întâlniri sau discuții înainte de 25 august? Cine a solicitat scrisoarea? Există un antecontract sau doar o declarație de intenție? Ce înseamnă juridic „angajament ferm”?
O scrisoare nu este încă o garanție
Primarul Astrid Fodor afirmă că inițiativa investitorului este de apreciat și că Therme își asumă atât protejarea patrimoniului, cât și transformarea ansamblului într-un hub cultural redat comunității.
Este o perspectivă încurajatoare. Dar Consiliul Local nu poate confunda o perspectivă cu o garanție.
Scrisoarea Therme obligă juridic compania să investească 40 de milioane de euro? Există un calendar? Ce parte din ansamblu va fi culturală și ce parte va avea funcțiuni comerciale? Curțile și spațiile istorice vor fi permanent accesibile publicului? Ce se întâmplă dacă proiectul nu este realizat sau dacă proprietatea este revândută?
Regimul de monument istoric protejează clădirea și impune avize pentru intervenții. Nu garantează însă, prin el însuși, că ansamblul va rămâne deschis comunității sau că va avea funcțiunile prezentate în scrisoare.
Therme poate fi o soluție bună. Dar decizia Primăriei trebuie să fie transparentă
Dezbaterea nu trebuie transformată într-o confruntare între comunitate și Therme Group. Un investitor capabil să consolideze și să restaureze Ursulinele poate salva monumentul de la degradare și poate crea un proiect cultural important pentru Sibiu.
Dar existența unei soluții private nu justifică lipsa transparenței administrației.
Primăria trebuie să publice:
- oferta integrală a proprietarului;
- refuzul Ministerului Culturii;
- raportul de specialitate și toate anexele;
- evaluările tehnice și financiare folosite;
- scrisoarea integrală a Therme Group;
- cronologia tuturor contactelor cu proprietarul și cu potențialul investitor;
- data exactă până la care Municipiul își poate exercita dreptul de preempțiune.
Consilierii locali trebuie să aibă timpul necesar să studieze documentele, iar sibienii trebuie să afle ce opțiuni au fost analizate înainte ca una dintre ele să fie eliminată definitiv.
Întrebarea nu este doar dacă Therme Group poate realiza un proiect frumos la Ursuline. Este foarte posibil să poată
Întrebarea este dacă Primăria Sibiu a analizat cu adevărat posibilitatea ca ansamblul să devină proprietatea orașului sau dacă, în numai câteva zile și fără nicio dezbatere, a pregătit argumentele pentru o decizie care fusese deja luată.
Ursulinele pot avea un viitor public sau privat. Dar o hotărâre atât de importantă pentru viitorul Sibiului nu trebuie pregătită în tăcere și explicată comunității abia atunci când totul pare deja decis.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
