Municipiul poate analiza exercitarea dreptului de preempțiune asupra ansamblului istoric. Pentru aceasta trebuie însă să solicite documentele și să ia o decizie înainte de expirarea termenului legal.
În ultimele zile, în spațiul public a apărut informația că ansamblul fostei Mănăstiri a Ursulinelor, una dintre cele mai valoroase proprietăți istorice din centrul Sibiului, urmează să fie vândut pentru 6,25 milioane de euro. Ministerul Culturii a refuzat să cumpere imobilul, iar Consiliul Județean Sibiu se pregătește să procedeze la fel.
Dincolo de informația privind vânzarea, pentru Municipiul Sibiu apare însă și o oportunitate care merită analizată înainte ca proprietatea să ajungă definitiv în mâinile unui cumpărător privat. Municipiul Sibiu ar putea avea, la rândul său, posibilitatea de a exercita dreptul de preempțiune și de a cumpăra ansamblul cu prioritate, dacă identifică o utilizare publică și resursele necesare.
Este vorba despre mai mult de 8.000 de metri pătrați de teren, clădirea fostului Colegiu Pedagogic „Andrei Șaguna”, curți interioare și un teren de sport, toate situate în centrul istoric. Un asemenea ansamblu apare foarte rar pe piață, iar decizia de acum poate influența pentru multe decenii modul în care va fi utilizat acest spațiu.
Consiliul Județean nu e interesat să cumpere proprietatea
Întrebarea nu este doar dacă Primăria își permite să plătească 6,25 milioane de euro, la care se vor adăuga costurile restaurării. Întrebarea este și dacă Sibiul își permite să renunțe la o asemenea proprietate fără ca măcar să analizeze ce ar putea deveni: un centru cultural, un Muzeu al Sibiului, un sediu pentru Liceul de Artă sau un proiect care să combine educația, patrimoniul și viața culturală a orașului.
Înaintea unei discuții despre bani și posibile destinații, trebuie lămurită însă problema esențială: poate Municipiul Sibiu să intre în procedura de cumpărare și cât timp mai are la dispoziție?
Ansamblul fostei Mănăstiri a Ursulinelor este monument istoric clasat în grupa A, adică monument de valoare națională sau universală. Vânzarea sa este supusă procedurii speciale prevăzute de art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. În prima etapă, dreptul de preempțiune aparține statului român, prin Ministerul Culturii. Ministerul a comunicat că nu dorește să îl exercite. Potrivit art. 4 alin. (8) din Legea nr. 422/2001, dacă Ministerul Culturii nu cumpără monumentul, dreptul de preempțiune se transferă „autorităților publice locale”. În această categorie intră atât Județul Sibiu, prin Consiliul Județean, cât și Municipiul Sibiu, prin Consiliul Local.
Prin urmare, decizia Consiliului Județean de a nu cumpăra imobilul nu exclude dreptul Municipiului Sibiu de a analiza și aproba achiziția.
Titularul dreptului ar fi, juridic, Municipiul Sibiu, nu Primăria ca aparat administrativ. Exercitarea dreptului trebuie aprobată prin hotărâre a Consiliului Local, iar Municipiul este reprezentat în procedură de primar.
Care ar putea fi termenul-limită
Ministerul Culturii a comunicat, printr-o adresă datată 17 august 2026, că nu își exercită dreptul de preempțiune asupra ansamblului.
Potrivit art. 4 alin. (8¹) din Legea nr. 422/2001, autoritățile publice locale trebuie să transmită proprietarului intenția de exercitare sau comunicarea de neexercitare a dreptului în cel mult 30 de zile lucrătoare de la comunicarea refuzului Ministerului Culturii.
Dacă adresa Ministerului a fost comunicată chiar în 17 august, iar termenul se calculează începând cu următoarea zi lucrătoare, cele 30 de zile lucrătoare s-ar împlini în jurul datei de 28 septembrie 2026.
Aceasta este însă o dată probabilă, nu una care poate fi stabilită definitiv numai pe baza informațiilor publice. Data juridică exactă depinde de ziua în care refuzul Ministerului a fost efectiv comunicat și înregistrat.
Municipiul ar trebui, prin urmare, să lucreze cu varianta cea mai prudentă și să considere că termenul curge deja, fără să aștepte clarificarea tuturor detaliilor tehnice.
Ce trebuie să facă Municipiul Sibiu
Pentru exercitarea dreptului sunt necesare:
- solicitarea oficială a ofertei și a documentației de vânzare;
- verificarea situației juridice și cadastrale;
- evaluarea proprietății și a stării tehnice;
- identificarea unei utilizări de interes public;
- prevederea fondurilor necesare în bugetul local;
- adoptarea unei hotărâri a Consiliului Local;
- negocierea valorii de achiziție cu proprietarul.
Oferta comunicată autorităților indică un preț de 6,25 milioane de euro. Din această sumă, 2,5 milioane de euro ar urma să fie achitate la semnarea contractului, iar diferența de 3,75 milioane de euro în trei tranșe egale, cu scadențe în 2027, 2028 și 2029.
Înaintea unei decizii, Municipiul trebuie să verifice dacă prețul este justificat și să estimeze separat costurile consolidării, restaurării, autorizării și punerii în funcțiune.
Trebuie analizată și situația parcelei de 525 de metri pătrați, asupra căreia este înscris un contract de concesiune valabil până în anul 2063.
Ce se întâmplă dacă Municipiul Sibiu nu a fost luat în calcul
Din documentele făcute publice rezultă că oferta proprietarului a fost transmisă Consiliului Județean Sibiu. Nu rezultă însă cu aceeași claritate dacă documentația completă și refuzul Ministerului Culturii au fost comunicate și Municipiului Sibiu.
Dacă Municipiul nu a fost notificat, acesta nu trebuie să aștepte pasiv. Ar trebui să solicite imediat, în scris, de la Ministerul Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură, Consiliul Județean și proprietar:
- notificarea inițială privind intenția de vânzare;
- oferta cu prețul și condițiile de plată;
- adresa Ministerului Culturii din 17 august;
- dovada comunicării și datele de înregistrare;
- documentația cadastrală și extrasele de carte funciară;
- actele privind sarcinile și concesiunile;
- documentele tehnice existente.
În același timp, Municipiul ar putea comunica proprietarului că dorește analizarea exercitării dreptului de preempțiune și ar putea solicita ca vânzarea să nu fie finalizată înainte ca autoritatea locală să își exprime poziția.
O asemenea notificare nu înseamnă că Municipiul se obligă automat să cumpere proprietatea. Arată însă că acesta nu renunță la dreptul său înainte de a analiza oferta.
Primarul sau consilierii locali pot iniția de urgență un proiect de hotărâre privind analizarea oportunității și demararea procedurilor pentru exercitarea dreptului de preempțiune. Dacă este necesar, Consiliul Local poate fi convocat într-o ședință extraordinară.
Ce se întâmplă dacă Municipiul își exercită dreptul
Dacă Municipiul își exercită dreptul în termenul legal, are prioritate față de potențialii cumpărători privați.
Exercitarea preempțiunii nu înseamnă însă cumpărarea imediată și necondiționată. Legea prevede că valoarea achiziției se negociază cu vânzătorul. Municipiul trebuie să dispună de o evaluare, de o justificare a interesului public și de fondurile necesare.
Dacă termenul expiră, Municipiul ar putea încerca să cumpere ulterior imobilul prin negociere obișnuită, dacă acesta nu a fost deja vândut. În acel moment, însă, nu ar mai beneficia de prioritatea oferită de dreptul de preempțiune.
Inacțiunea Primăriei Sibiu poate deveni, în fapt, o decizie definitivă
Legea nr. 422/2001 oferă Municipiului Sibiu un temei pentru analizarea exercitării dreptului de preempțiune asupra fostei Mănăstiri a Ursulinelor.
Refuzul Consiliului Județean nu exclude, prin el însuși, dreptul Municipiului. Condițiile esențiale sunt solicitarea rapidă a documentației, verificarea situației juridice și tehnice, identificarea finanțării și adoptarea unei hotărâri a Consiliului Local.
Adresa de refuz a Ministerului Culturii este datată 17 august 2026. Dacă a fost comunicată în aceeași zi, termenul de 30 de zile lucrătoare s-ar putea împlini în jurul datei de 28 septembrie.
Dacă Municipiul nu a fost luat în calcul și nu a primit documentele, acesta trebuie să le solicite imediat, să își anunțe oficial interesul pentru analizarea preempțiunii și să ceară ca vânzarea să nu fie finalizată înainte de exprimarea poziției Consiliului Local.
În cazul unei asemenea proprietăți, inacțiunea poate deveni, în fapt, o decizie definitivă. Odată vândut ansamblul unui cumpărător privat, posibilitatea transformării sale într-un mare proiect public al Sibiului ar putea dispărea pentru multe decenii.
Primăria Sibiu are banii pentru a cumpăra Ursulinele
Fostul ansamblu al Mănăstirii Ursulinelor se vinde cu 6,25 milioane de euro. Una din clădirile emblematice ale Sibiului are posibilitatea de a intra în patrimoniul local și a deveni un centru cultural/educațional de anvergură al municipiului. Monumentul a intrat deja în circuitul cultural, având în vedere investițiile și utilitatea dată de Muzeul Brukenthal pentru organizarea unor evenimente remarcabile pentru comunitate. Doar expoziția „Transilvania | Extravaganza” a pictorului Ștefan Câlția, a înregistrat în două luni de zile, peste 17.000 de vizitatori. Ceea ce demonstrează că sibienii și nu numai apreciază și sunt implicați în revitalizarea acestui spațiu, pretabil pentru astfel de evenimente.
Desigur, efortul Primăriei, în acest context, ar fi unul oportun nu doar ca achiziție a unui ansamblu emblematic central care, alături de Fabrica de Cultură, ar însemna un pas important în susținerea și dezvoltarea orașului. Ci și o investiție „decentă”din punct de vedere al contribuției financiare.
Dacă e să punctăm unele din cele mai relevante proiecte de dezvoltare ale orașului, costul ansamblului nu este unul care să ridice probleme serioase în achiziționarea sa. Sumele sunt importante, comparativ, ca efort financiar, chiar dacă unele dintre investițiile majore ale Sibiului sunt sau au fost derulate cu bani europeni sau guvernamentali. Stadionul municipal, susținut în totalitate de bugetul local, a ajuns la 43 milioane euro. Parcul Belvedere s-a situat undeva la 4 milioane euro, Gușterland la 20 milioane euro, amenajarea zonei de agrement de la Lacul lui Binder 2,5 milioane euro, reabilitarea Căii Șurii Mari 8 milioane euro.
Suma de achiziție e apropiată ca valoare de construcție creșei de pe str. Viitorului (Cartier Reșița), cu 110 locuri (4,5 milioane euro), a creșei și grădiniței din Piața Cluj, pentru 90 de copii (5 milioane euro) sau a campusului școlar de pe Calea Dumbrăvii, cu opt unități de învățământ (aproximativ 13 milioane euro). De asemenea, Fabrica de Cultură a ajuns la aprox. 6.3 milioane euro.
Desigur, pe lângă suma necesară cumpărării spațiului, vor fi necesare investiții considerabile în reabilitare și reamenajare. În acest context, chiar dacă evaluarea e una empirică, vechiul Palat de Justiție poate fi un indicator. Renovarea acestuia se ridică la 10 milioane euro, adică o sumă evaluată inițial și aprobată ca finanțare.
Excedentul bugetar al Sibiului la sfârșitul anului 2025 a fost de aproximativ 100 milioane de euro. Bani care stau blocați în detrimentul unor ivestiții majore și necesare pentru sibieni. Doar cu puțină voință și realism al oportunității, Ursulinele ar putea fi pentru totdeauna a sibienilor. Ține doar de Primăria Sibiu să își dorească și ea acest privilegiu.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
