România a trecut de „linia roșie” pentru anticipate. Parlamentul poate fi dizolvat, dar Nicușor Dan nu ia în calcul acest scenariu în 2026.

România a depășit termenul constituțional de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, însă acest lucru nu înseamnă automat că Parlamentul va fi dizolvat.

Decizia rămâne la președintele Nicușor Dan, iar surse politice citate de Știripesurse.ro susțin că șeful statului nu intenționează să recurgă la această variantă în cursul acestui an.

Miza politică a crescut după ce, vineri, 21 august, a fost depășit termenul de 60 de zile prevăzut de Constituție pentru situația în care Parlamentul nu acordă votul de încredere necesar formării unui Guvern.

Constituția stabilește că președintele poate dizolva Parlamentul doar în anumite condiții: după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Așadar, expirarea celor 60 de zile nu declanșează automat alegeri anticipate. Formularea constituțională este una permisivă-președintele „poate” dizolva Parlamentul-ceea ce îi lasă șefului statului o marjă de decizie.

Prima încercare de formare a Guvernului, respinsă

Cronologia actualei crize politice a început în luna iunie. Prima solicitare de învestitură i-a aparținut lui Adrian Veștea, care a depus în Parlament, în seara de 21 iunie, lista miniștrilor și programul de guvernare.

A doua zi, parlamentarii au votat asupra solicitării, însă Guvernul propus nu a obținut numărul necesar de voturi pentru a fi învestit.

Astfel, prima încercare de formare a noului Executiv a fost respinsă, iar presiunea politică se mută acum asupra următoarei nominalizări pentru funcția de premier.

Al doilea vot poate schimba radical situația

Următorul premier desemnat de Nicușor Dan va avea o misiune politică mai dificilă.

În cazul în care Parlamentul respinge și a doua solicitare de învestitură, iar celelalte condiții constituționale sunt îndeplinite, președintele va avea deschisă calea către procedura de dizolvare a Legislativului.

Însă posibilitatea nu este echivalentă cu obligația.

Scopul mecanismului constituțional este tocmai acela de a lăsa timp partidelor să negocieze și să găsească o majoritate capabilă să susțină un Guvern. Dacă această soluție politică apare, alegerile anticipate pot fi evitate.

Constituția prevede, de asemenea, că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an și nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

În cazul dizolvării, alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni.

Anticipatele nu sunt, deocamdată, pe agenda lui Nicușor Dan

Potrivit surselor politice citate de Știripesurse.ro, președintele Nicușor Dan nu ia în calcul dizolvarea Parlamentului în cursul acestui an, chiar dacă vor fi întrunite condițiile constituționale.

Asta înseamnă că depășirea termenului de 60 de zile nu aduce automat România în campanie electorală.

În scenariul în care și următoarea propunere de Guvern este respinsă, șeful statului ar putea continua consultările și nominalizările, în încercarea de a găsi o formulă guvernamentală care să obțină sprijinul parlamentar.

Prin urmare, adevărata miză nu este doar expirarea termenului constituțional, ci ce se va întâmpla la următorul vot de învestitură și ce decizie va lua ulterior președintele.

Ce spune Constituția despre dizolvarea Parlamentului

Articolul 89 prevede că președintele, după consultarea conducerii celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, poate dizolva Parlamentul dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind termenul de 60 de zile și respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Prin urmare, nu Parlamentul, partidele sau instanțele pot decide dizolvarea Legislativului.

Constituția atribuie această competență președintelui, în limitele și condițiile stabilite de articolul 89.

Pentru moment, însă, mesajul transmis de sursele politice este clar: România a trecut de termenul constituțional, dar scenariul alegerilor anticipate nu este, potrivit acestora, unul pregătit pentru 2026.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007