România se numără printre cele 11 state membre ale Uniunii Europene care cer limitarea vetourilor „obstructive” și analizarea trecerii de la unanimitate la majoritate calificată în politica externă a UE.
Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia au semnat o scrisoare adresată Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, în care solicită o reformă a modului în care Uniunea Europeană ia decizii în domeniul politicii externe, relatează Mediafax.
Semnatarii susțin că principiul consensului rămâne important pentru legitimitatea UE, însă acesta nu trebuie să împiedice Uniunea să acționeze rapid și eficient atunci când interesele comune sunt în joc.
România a semnat apelul pentru schimbarea regulilor UE
Cele 11 state afirmă că „cultura consensului” trebuie să favorizeze acțiunea comună, nu să o blocheze. În opinia lor, Uniunea Europeană riscă să aibă legitimitate în procesul decizional, dar să nu dispună de suficientă forță diplomatică dacă un singur stat poate împiedica adoptarea unei poziții comune.
Germania, cel mai populat stat membru al UE, s-a aflat în prima linie a apelurilor pentru reformarea regulilor de vot în politica externă europeană.
Cum poate un singur stat să blocheze decizia UE
Politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene este, în principal, bazată pe principiul unanimității. Practic, un singur stat membru poate împiedica adoptarea unei decizii susținute de celelalte țări.
Susținătorii reformei consideră că acest mecanism poate deveni o vulnerabilitate într-un context internațional marcat de competiție geopolitică, instabilitate și conflicte.
Cele 11 state susțin că UE trebuie să poată mobiliza mai rapid greutatea sa politică, economică și diplomatică pentru a-și apăra interesele și valorile.
Cele cinci propuneri pentru reforma politicii externe a UE
În scrisoarea adresată lui Kaja Kallas, statele semnatare propun cinci principii care ar trebui să contribuie la eficientizarea politicii externe europene:
- respectarea principiilor cooperării sincere și solidarității reciproce;
- folosirea mai frecventă a abținerii constructive ca alternativă la veto;
- evitarea condiționării deciziilor de politică externă de probleme „substanțial fără legătură”;
- analizarea posibilității de a trece de la unanimitate la majoritate calificată în baza prevederilor existente în tratatele UE;
- prezentarea unor „motive vitale întemeiate” atunci când un stat dorește să blocheze o astfel de schimbare.
Potrivit semnatarilor, cadrul juridic pentru aceste principii există deja, iar următorul pas este aplicarea lor în procesul decizional al Uniunii.
Ce este „clauza pasarelă” și cum ar putea fi schimbat votul
Una dintre variantele discutate la Bruxelles este folosirea așa-numitelor „clauze pasarelă” prevăzute de tratatele UE. Acestea pot permite, în anumite condiții, trecerea de la unanimitate la votul cu majoritate calificată.
Problema este că activarea mecanismului presupune, la rândul său, acordul statelor membre, ceea ce face dificilă schimbarea regulilor tocmai din cauza dreptului de veto pe care reforma încearcă să îl limiteze.
Din acest motiv, statele semnatare solicită consultări și negocieri pentru identificarea unei soluții acceptabile pentru toate țările membre.
De ce este controversată renunțarea la unanimitate
Susținătorii majorității calificate argumentează că reforma ar permite UE să ia decizii mai rapide și ar reduce posibilitatea ca un singur stat să blocheze politica externă a întregului bloc comunitar.
Oponenții avertizează însă că eliminarea sau limitarea veto-ului ar putea afecta influența statelor membre mai mici. Pentru acestea, dreptul de veto reprezintă un instrument important prin care își pot apăra interesele în fața unei eventuale dominații a statelor cu o populație și o putere economică mai mari.
Niciuna dintre țările baltice nu s-a alăturat actualei inițiative.
Reforma politicii externe europene câștigă teren
Dezbaterea privind renunțarea la unanimitate în politica externă a UE s-a intensificat în ultimii ani, în special pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al dificultăților întâmpinate de statele membre în adoptarea unor poziții comune.
În același timp, Franța și Germania susțin o reformă mai amplă a politicii externe europene. Cele două state au propus inclusiv consolidarea rolului lui Kaja Kallas și o modificare a modului în care este coordonată politica externă a Uniunii.
Pentru România, participarea la inițiativa celor 11 state reprezintă o poziționare în favoarea unei Uniuni Europene capabile să adopte mai rapid decizii comune în politica externă și de securitate.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
