România a făcut un salt spectaculos în dezvoltarea energiei solare, iar transformarea începe să atragă atenția marilor publicații internaționale.

Săptămânalul britanic The Economist analizează evoluția pieței românești și consideră că țara noastră ar putea deveni un exemplu pentru restul Europei în ceea ce privește trecerea de la simpla producție de energie solară la stocarea acesteia.

„La începutul revoluției solare din Europa, tendința era aceea de a instala panouri solare cu orice preț.

Pe măsură ce industria se maturizează, țările trebuie să găsească un echilibru între capacitatea de producție și cea de stocare.

România pare a fi un model de urmat”, este concluzia The Economist.

Publicația britanică arată că România a trecut deja de etapa în care principala prioritate era instalarea cât mai multor panouri fotovoltaice.

Acum, atenția autorităților și a investitorilor se îndreaptă către o problemă esențială: cum poate fi păstrată și utilizată energia produsă atunci când soarele nu mai produce suficient.

330.000 de prosumatori au alimentat boom-ul solar

Potrivit analizei The Economist, invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și explozia prețurilor la energie au accelerat puternic dezvoltarea energiei solare în România.

Costurile ridicate ale electricității, combinate cu programele de sprijin financiar, au determinat aproximativ 330.000 de gospodării și companii să devină prosumatori, instalând sisteme fotovoltaice pentru producerea propriei energii.

Odată cu extinderea rapidă a capacității solare, însă, a apărut o nouă provocare: energia produsă în exces trebuie stocată pentru a putea fi folosită ulterior.

România a început să-și ajusteze politica în această direcție. Anul trecut au fost eliminate anumite taxe legate de stocarea energiei, iar în luna mai autoritățile au anunțat redirecționarea a 76 de milioane de euro din fondurile destinate energiei solare către sisteme de baterii.

Măsura a atras rapid interesul populației. Până în prima jumătate a anului 2026, aproximativ o treime dintre prosumatorii din România își instalaseră deja sisteme de stocare.

Bateriile, noua miză a României

The Economist subliniază că nu contează doar câtă capacitate de stocare există, ci și locul în care sunt amplasate bateriile.

Dacă energia este produsă într-o zonă, iar bateriile se află la distanță, rețeaua trebuie să transporte cantități suplimentare de electricitate.

Din acest motiv, România încearcă să încurajeze instalarea sistemelor de stocare chiar lângă marile parcuri fotovoltaice.

Unul dintre proiectele importante este cel de la Ogrezeni. Acesta ar urma să combine 762 MW de capacitate solară cu un sistem de stocare de 1 GWh și este programat să intre în funcțiune în 2027.

Odată finalizat, proiectul ar urma să fie unul dintre cele mai mari sisteme hibride solar-baterii din Europa.

România începe astfel să devină o piață importantă pentru tehnologiile de stocare cu baterii.

Potrivit specialiștilor Sina Heidari și Bart Stoffer de la DNV, citați de The Economist, țara noastră se transformă într-una dintre principalele piețe europene pentru acest sector.

O problemă rămâne: rețeaua electrică

Strategia vine însă și cu riscuri. The Economist avertizează că noile condiții impuse dezvoltatorilor ar putea încetini temporar ritmul proiectelor solare.

România a crescut suma minimă pe care companiile trebuie să o depună atunci când solicită racordarea la rețeaua electrică.

Scopul este de a elimina proiectele speculative și cererile depuse doar pentru ocuparea unui loc în lista de așteptare.

Problema nu este una exclusiv românească. În mai multe state europene, cererile de racordare sunt procesate după principiul „primul venit, primul servit”, ceea ce a dus la acumularea unor proiecte care nu sunt neapărat pregătite pentru realizare.

Premierul Ilie Bolojan a criticat în repetate rânduri această situație și volumul uriaș de proiecte care au rezervat capacitate în rețeaua energetică fără să ajungă efectiv la investiții.

„Am eliberat documentaţii, ATR-uri, pentru 77.000 de MW. Deci gândiţi-vă că practic am ocupat toată capacitatea, mai mult decât realistă, de conectare a unor investiţii, în domeniul energetic.

Dacă mâine ai de făcut o staţie de stocare în România, nu te poţi conecta, pentru că tot terenul este ocupat şi aceste investiţii, parte sunt făcute de oameni serioşi, dar cea mai mare parte sunt investiţii de tip speculativ, de tip băieţii deştepţi, care, practic, dacă vrei să te conectezi cu o investiţie, astăzi, trebuie să te duci să le cumperi lor hârtiile.

Astea trebuie să le spargem. Astea nu sunt lucruri foarte uşoare de făcut, pentru că atunci când li s-au eliberat ani de zile aceste ATR-uri, practic nu li s-a pus nicio condiţi, nici de garanţii, nici se facă investiţia, şi asta trebuie corectat”, spunea premierul în februarie, la Europa FM.

În esență, România încearcă acum să rezolve problema creată chiar de succesul exploziv al energiei solare: nu mai este suficient să produci multă energie verde, ci trebuie să ai și capacitatea de a o stoca și de a o transporta eficient.

Iar dacă strategia va reuși, România ar putea trece de la statutul de țară care a instalat rapid panouri fotovoltaice la cel de piață europeană importantă pentru energia solară și stocarea acesteia.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007