Premiile Ig Nobel 2026: chiloți îngropați, șerpi veninoși și pisoare anti-stropire, premiate la Zürich

Cele mai citite

Cercetări neobișnuite despre șerpi veninoși, calitatea solului și traiectoria ideală a urinei au fost premiate la gala Ig Nobel 2026, desfășurată pentru prima dată în afara Statelor Unite, la Zürich, în Elveția.

Îngroparea chiloților pentru evaluarea calității solului, experimentele prin care cercetătorii au încercat să determine când atacă șerpii veninoși și proiectarea unui pisoar capabil să reducă stropirea se numără printre studiile recompensate la ediția din 2026 a premiilor Ig Nobel, relatează AFP.

Acordate anual de revista științifică satirică Annals of Improbable Research, premiile Ig Nobel recompensează cercetări neobișnuite, surprinzătoare sau aparent absurde, dar care pot provoca râsul și, în același timp, pot stimula reflecția asupra unor probleme reale.

Ceremonia din acest an a început, conform tradiției, sub o ploaie de avioane de hârtie. Unii dintre cercetători au venit deghizați pentru a-și ridica trofeele, inclusiv unul în formă de picior acoperit cu ciuperci, înmânat de laureați ai premiului Nobel, relatează Agerpres.

Premiile Ig Nobel 2026, pentru prima dată la Zürich

Ediția din 2026 marchează o premieră în istoria premiilor Ig Nobel. De la lansarea evenimentului, în 1991, ceremonia s-a desfășurat în Statele Unite. Anul acesta, însă, gala a fost organizată la Zürich, în Elveția.

Organizatorii anunțaseră în luna martie mutarea evenimentului, explicând că nu puteau, „cu conștiința curată”, să aducă oameni de știință în Statele Unite în contextul climatului politic actual.

Numele premiilor Ig Nobel este un joc de cuvinte pornind de la „Nobel” și „ignobil”, iar trofeele sunt acordate unor cercetări care ies din tiparele convenționale.

40.000 de teste pentru a afla când atacă șerpii

Printre cei 10 laureați ai ediției din 2026 s-a numărat echipa condusă de Joao Miguel Alves-Nunes, recompensată cu premiul Ig Nobel pentru biologie.

Cercetătorul a realizat experimente în care a mers printre șerpi pentru a observa momentul în care aceștia decid să atace. Studiul a inclus aproximativ 40.000 de teste efectuate pe 116 șerpi.

„Cine-ar fi atât de prost încât să-și pună piciorul în fața unui șarpe veninos? Eu”, a glumit cercetătorul de la Universitatea din Sao Paulo în momentul primirii premiului.

Experimentele nu au fost lipsite de pericole. Un șarpe cu clopoței a reușit să-l muște prin cizmele de protecție. Incidentul nu l-a determinat însă să renunțe la cercetare. Cercetătorul, în vârstă de 28 de ani, intenționează să-și extindă studiile și în alte țări.

Cercetătorii au căutat traiectoria ideală pentru un pisoar

Premiul Ig Nobel pentru fizică a fost acordat unei echipe internaționale din China, Statele Unite, Arabia Saudită și Canada pentru cercetări dedicate unei probleme aparent banale: cum poate fi redusă stropirea în timpul folosirii pisoarelor.

Îmbrăcați în pelerine galbene, cei patru cercetători au venit la ceremonie pentru a-și ridica premiul.

Echipa a conceput un dispozitiv pentru urinare prevăzut cu o „duză uretrală anatomică exactă”, alimentată cu apă, după cum a explicat Kaveeshan Thurairajah, doctorand la Universitatea din Waterloo, Canada.

Scopul cercetării este reducerea stropirii și, implicit, a costurilor asociate curățării toaletelor. Potrivit cercetătorului, numai în Statele Unite aproximativ un milion de litri de urină ajung zilnic pe podele, ceea ce poate contribui la costuri de întreținere și la riscuri de contaminare bacteriană.

2.000 de chiloți, îngropați pentru a testa solul

Un alt premiu Ig Nobel 2026 a ajuns la o echipă de la Universitatea din Zürich, în domeniul științelor solului.

Cercetătorii au trimis prin poștă 2.000 de chiloți bărbătești unor voluntari, cărora le-au cerut să îi îngroape în grădinile lor. După două luni, articolele vestimentare urmau să fie dezgropate și returnate pentru a fi analizat gradul de degradare și mucegăire.

Experimentul a avut ca obiectiv să ofere o metodă neobișnuită, dar ușor de înțeles, pentru evaluarea activității biologice și a calității solului.

„Ideea a fost aceea de a face știința solului mai vizibilă”, a explicat unul dintre cercetători, care a urcat pe scenă costumat în gândac uriaș.

Bolurile cu bomboane și comportamentul persoanelor privilegiate

Premiul Ig Nobel pentru economie a fost acordat unei echipe reprezentate de Paul Piff, profesor asociat de psihologie la Universitatea din California.

Cercetătorii au realizat experimente care au analizat comportamentul persoanelor provenite din medii privilegiate. Rezultatele au indicat că acestea au avut o tendință mai mare de a lua bomboane din bolurile destinate copiilor.

Trofeul a fost înmânat de Esther Duflo, laureată a premiului Nobel pentru Economie în 2019, care s-a alăturat, recent,Universității din Zürich, după plecarea de la Massachusetts Institute of Technology.

„Cred că acest lucru trebuie să ne facă să râdem și, în același timp, să ne pună pe gânduri”, a declarat Esther Duflo.

Prin natura lor neobișnuită, premiile Ig Nobel atrag atenția asupra unor întrebări pe care cercetarea științifică le poate aborda din perspective neașteptate, transformând subiecte aparent banale în experimente cu rezultate surprinzătoare.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI

spot_img
spot_img
Ultimele știri

FOTO – OPERAȚIUNE FULGER pe A1: 116 mașini verificate, 67 de amenzi și un șofer fără permis prins la volan

Acțiune blitz pe A1, în județul Sibiu: 116 mașini verificate, 67 de amenzi și un șofer fără permis prins...

Știri pe același subiect