O schimbare a alimentației ar putea avea efecte măsurabile asupra unor indicatori asociați cu îmbătrânirea chiar și după numai patru săptămâni. Este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la University of Sydney și publicat în revista Aging Cell.
Cercetarea a inclus 104 adulți, cu vârste între 65 și 75 de ani, care au fost repartizați aleatoriu în patru grupuri și au urmat, timp de patru săptămâni, regimuri alimentare controlate. Toate mesele participanților au fost furnizate în cadrul studiului, iar aportul de proteine a fost menținut la 14% din totalul energiei, în toate cele patru diete.
Cercetătorii au analizat apoi modificările unui set de biomarkeri și au calculat un indicator al „vârstei biologice”, folosind metoda Klemera-Doubal. Printre markerii luați în calcul s-au numărat colesterolul, insulina și proteina C-reactivă, un indicator asociat inflamației.
Ce au mâncat participanții?
Cele patru regimuri au combinat două caracteristici: sursa proteinelor și proporția dintre grăsimi și carbohidrați.
Două dintre diete au fost omnivore, aproximativ jumătate dintre proteine provenind din surse animale și cealaltă jumătate din surse vegetale. Celelalte două au fost semi-vegetariene, aproximativ 70% dintre proteine provenind din plante. Fiecare dintre aceste variante a fost apoi împărțită într-o dietă mai bogată în grăsimi și una mai bogată în carbohidrați.
Dieta cu cele mai mari modificări ale vârstei biologice
Cele mai pronunțate rezultate au fost observate la participanții care au urmat dieta omnivoră, cu mai puține grăsimi și mai mulți carbohidrați.
Important este însă tipul carbohidraților. Regimul a pus accentul pe alimente integrale și minim procesate, precum cereale integrale, legume, fructe și leguminoase. Proteinele proveneau în continuare atât din surse vegetale, cât și animale.
Și grupurile care au urmat diete semi-vegetariene au prezentat reduceri ale indicatorului de vârstă biologică în comparație cu grupul care a consumat dieta omnivoră bogată în grăsimi, deși nu toate diferențele au atins pragul de semnificație statistică.
Ce dietă nu a produs o schimbare semnificativă?
Participanții care au urmat dieta omnivoră bogată în grăsimi și mai săracă în carbohidrați nu au înregistrat o modificare semnificativă a indicatorului de vârstă biologică.
Această dietă era și cea mai apropiată de alimentația obișnuită a participanților înaintea studiului.
Înseamnă că oamenii au „întinerit” în patru săptămâni?
Nu în sensul literal al termenului. Cercetătorii avertizează că rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Studiul a măsurat modificări ale unui indicator al vârstei biologice, calculat pe baza biomarkerilor, nu o inversare demonstrată a procesului de îmbătrânire.
Autorii subliniază că schimbările observate după numai patru săptămâni ar putea reflecta răspunsuri fiziologice pe termen scurt la modificarea alimentației. Pentru a afla dacă aceste schimbări se mențin și dacă se traduc printr-un risc mai mic de boli asociate îmbătrânirii sunt necesare studii mai lungi.
Ce sugerează studiul despre alimentație?
Rezultatele indică faptul că reducerea grăsimilor alimentare sau orientarea către surse mai vegetale de proteine poate modifica rapid unii indicatori asociați sănătății și îmbătrânirii la adulții în vârstă.
Studiul nu susține, însă, ideea că orice dietă bogată în carbohidrați ar avea același efect. Cercetarea a folosit alimente furnizate și controlate de echipa de studiu, iar accentul a fost pus pe o alimentație bazată pe alimente integrale și minim procesate.
Prin urmare, mesajul principal al cercetării nu este că „mai mulți carbohidrați”, în sine, întineresc organismul, ci că structura generală și calitatea alimentației pot produce modificări măsurabile ale unor indicatori fiziologici într-un timp relativ scurt.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
