Siegfried Mureșan merge în fața Parlamentului cu un program de guvernare care propune schimbări în administrație, fiscalitate, sistemul de pensii, sănătate și companiile de stat. Documentul are 28 de direcții și este susținut de PNL, USR și UDMR.

Una dintre principalele teme este reducerea dimensiunii aparatului de stat. Programul prevede diminuarea numărului de parlamentari cu 13%, pe baza datelor recensământului din 2021, precum și limitarea numărului de secretari de stat la maximum trei pentru fiecare minister.

Planul include și comasarea unor agenții și instituții centrale care au atribuții similare sau care, potrivit documentului, au competențe care se suprapun.

Ce se întâmplă cu companiile de stat

Programul propune o analiză a companiilor aflate în subordinea administrației centrale.

În termen de 12 luni, fiecare companie ar urma să primească un statut clar: listare la bursă, privatizare sau concesionare, păstrarea ca monopol natural în condiții de serviciu public ori închidere ordonată.

Documentul prevede și ca veniturile obținute din valorificarea unor active ale statului să fie direcționate către cetățeni și investiții.

Fără impozite noi în 2027 și 2028

Pe partea fiscală, programul promite că în următorii doi ani nu vor fi introduse impozite noi.

Cota unică ar urma să fie menținută, iar impozitul minim pe cifra de afaceri este prevăzut pentru eliminare de la 1 ianuarie 2027.

O altă promisiune este reducerea TVA la 19%, însă măsura este condiționată de situația bugetară și de momentul în care România „își va permite” această reducere.

Programul mai prevede reorganizarea ANAF, controale fiscale bazate pe risc și măsuri pentru accelerarea rambursării TVA și compensarea unor datorii ale statului către companii cu obligațiile fiscale ale acestora.

Pensie și salariu la stat, fără cumul

O altă măsură importantă vizează cumulul pensiei cu salariul în sectorul public.

Programul prevede interzicerea acestuia și reluarea proiectului legislativ aflat deja în Parlament.

Este propusă și eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care ieșirea din activitate are loc, potrivit documentului, prea devreme.

În cazul pensiilor din apărare, ordine publică și siguranță națională, programul prevede recalcularea cuantumului în funcție de contribuție și vechime.

Specificul acestor profesii ar urma să fie reflectat prin reguli distincte privind vârsta de pensionare și condițiile de muncă, cu o perioadă de tranziție pentru persoanele aflate aproape de pensionare.

Schimbări în sănătate

Programul propune ca finanțarea din sănătate să fie orientată mai mult către pacient și către serviciile efectiv furnizate.

Spitalele ar urma să fie finanțate în funcție de serviciile prestate, iar plata medicilor să țină cont și de performanță.

Șefii de secție ar urma să fie numiți de managerii spitalelor, pe baza unor contracte de performanță.

Documentul pune accent și pe prevenție, digitalizarea traseului pacientului și accesul mai rapid la tratamente pentru persoanele cu cancer și boli rare.

Stat mai digitalizat

Un alt obiectiv este reducerea drumurilor și a documentelor cerute cetățenilor.

Programul prevede ca, până în 2028, cel puțin jumătate dintre serviciile publice să fie disponibile integral online.

Guvernul propus vrea ca cinci milioane de români să aibă identitate digitală și să poată accesa serviciile publice de pe telefon.

Inteligența artificială ar urma să fie folosită în administrație, cu respectarea regulilor privind protecția datelor.

Bani pentru muncă și sprijin pentru tineri

Programul prevede măsuri pentru creșterea participării pe piața muncii. Studenții care lucrează ar urma să poată beneficia de sprijin pentru chirie, iar persoanele care își găsesc un loc de muncă în altă localitate ar putea primi ajutor pentru transport.

Sunt prevăzute și investiții în creșe și măsuri pentru facilitarea revenirii părinților pe piața muncii.

Ce se întâmplă cu banii statului

Documentul propune o prioritizare a investițiilor publice, cu accent pe finalizarea proiectelor deja începute.

Drumurile, spitalele, școlile și infrastructura energetică sunt printre domeniile menționate.

Pentru proiectele publice ar urma să fie publicate informații privind costurile, termenele și stadiul lucrărilor.

Programul include, de asemenea, măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale și recuperarea banilor pierduți la buget, obiectivul declarat fiind creșterea veniturilor statului fără introducerea unor taxe noi.

Energie și infrastructură

În sectorul energetic sunt propuse investiții în hidroenergie, reactoarele de la Cernavodă, exploatarea gazelor din Marea Neagră, rețele, capacități de stocare și interconectare.

Programul prevede și modernizarea sistemelor de termoficare din marile orașe, precum și sprijin pentru familiile cu venituri mici în plata facturilor.

Celelalte direcții ale programului

Cele 28 de direcții acoperă, pe lângă administrație, economie și fiscalitate, domenii precum energia, sănătatea, educația, justiția, digitalizarea, apărarea, agricultura, transporturile, fondurile europene, mediul, cultura și diaspora.

Programul prevede și continuarea orientării pro-europene și transatlantice a României, finalizarea procesului de aderare la OCDE și participarea la negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene.

Documentul urmează să fie analizat de Parlament în cadrul procedurii pentru formarea noului Guvern.

Siegfried Mureșan a depus programul și lista miniștrilor propuși, iar cabinetul trebuie să obțină votul parlamentarilor pentru a putea intra în funcție.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007