„Parcă ieri era luni” sau „nu-mi vine să cred cât de repede a trecut timpul” sunt expresii pe care le auzim tot mai des pe măsură ce înaintăm în vârstă. Deși ceasul măsoară aceleași 24 de ore, percepția timpului se poate schimba de-a lungul vieții.
Cercetătorii au propus mai multe explicații pentru senzația că timpul trece mai repede odată cu înaintarea în vârstă, de la felul în care raportăm un an la întreaga noastră viață până la rutină, memorie, atenție și procesele chimice din creier, relatează Mediafax.
De ce avem impresia că anii trec tot mai repede
Există o diferență importantă între timpul măsurat de ceas și timpul pe care îl percepem. O zi are întotdeauna 24 de ore, însă creierul nu înregistrează și nu își amintește fiecare perioadă în același mod.
Atunci când privim retrospectiv, numărul și intensitatea amintirilor asociate unei anumite perioade pot influența cât de lungă ni se pare aceasta.
O analiză citată de The Independent prezintă mai multe explicații pentru fenomen.
1. Un an reprezintă o parte tot mai mică din viață
Una dintre explicațiile cunoscute este teoria proporționalității.
Pentru un copil de 10 ani, un an reprezintă 10% din întreaga sa experiență de viață. Pentru o persoană de 50 de ani, același an reprezintă doar 2%.
Astfel, pe măsură ce acumulăm experiență, fiecare an nou reprezintă o fracțiune tot mai mică din totalul vieții. Această perspectivă poate contribui la impresia că anii se succed din ce în ce mai rapid.
Teoria nu explică, însă, singură modul în care percepem timpul, motiv pentru care cercetătorii au analizat și alte mecanisme.
2. Rutina ne oferă mai puține experiențe memorabile
Un alt factor important este noutatea.
În copilărie și adolescență, apar frecvent experiențe pentru prima dată: prima zi de școală, primele călătorii, noi prietenii, schimbări de locuință sau începutul unui loc de muncă.
La maturitate, multe zile pot deveni mai asemănătoare între ele. Drumul către serviciu, activitățile zilnice și alte obiceiuri repetitive se desfășoară adesea fără evenimente care să iasă puternic în evidență.
Memoria nu păstrează fiecare moment cu aceeași intensitate. Atunci când o perioadă conține puține experiențe distincte, ea poate părea mai scurtă atunci când o privim retrospectiv.
3. Creierul intră mai ușor pe „pilot automat”
Rutina poate influența și felul în care acordăm atenție trecerii timpului.
Atunci când facem o activitate familiară, nu mai trebuie să acordăm aceeași atenție fiecărui pas. Creierul poate procesa acțiunea cu mai puțin efort conștient.
În aceste situații, atenția este orientată către ceea ce facem și nu către trecerea minutelor sau a orelor.
De aceea, o zi plină de activități repetitive poate părea că a trecut foarte repede. În schimb, o experiență nouă, care solicită atenția, poate fi percepută diferit.
4. Experiențele intense lasă amintiri mai puternice
Emoțiile pot influența, de asemenea, felul în care ne amintim o anumită perioadă.
Evenimentele neobișnuite sau încărcate emoțional pot deveni repere distincte în memorie. În schimb, zilele asemănătoare între ele pot fi mai greu de separat atunci când privim în urmă.
Această diferență poate explica de ce o perioadă care, în timp real, a părut lungă poate părea mult mai scurtă după ce a trecut.
Percepția timpului nu este, așadar, doar despre cât timp a trecut, ci și despre câte amintiri distincte asociem cu perioada respectivă.
5. Dopamina ar putea avea un rol în percepția timpului
O altă explicație analizată de cercetători are legătură cu dopamina, neurotransmițător implicat în motivație, recompensă și procesele cognitive.
Modificările sistemelor dopaminergice care apar odată cu înaintarea în vârstă au fost discutate și în legătură cu modul în care oamenii percep timpul.
Această explicație este însă mai complexă și nu înseamnă că există un singur mecanism responsabil pentru senzația că timpul se accelerează.
Ce putem face pentru ca timpul să nu pară că zboară
Dacă rutina și lipsa experiențelor noi contribuie la senzația că perioadele din viață se comprimă în memorie, introducerea unor experiențe diferite poate ajuta la crearea unor repere mai distincte.
Profesorul de inginerie mecanică Adrian Bejan, american de origine română, citat de The Independent, recomandă ieșirea din rutină și introducerea noutății în viața de zi cu zi.
Ideea sa poate fi rezumată printr-un principiu simplu: să facem lucruri noi și să ne surprindem periodic prin experiențe diferite.
O călătorie, învățarea unei activități noi, schimbarea traseului obișnuit sau pur și simplu încercarea unor lucruri pe care nu le-am mai făcut pot crea noi repere în memorie.
De ce pare că timpul trece mai repede când îmbătrânim
Senzația că timpul se accelerează nu înseamnă că timpul trece efectiv mai repede. Mai degrabă, felul în care creierul percepe, procesează și își amintește trecerea timpului se poate schimba.
Proporția pe care un an o reprezintă din viața noastră, rutina, numărul experiențelor noi, atenția și modul în care formăm amintiri pot contribui împreună la această senzație.
De aceea, una dintre modalitățile prin care putem face ca perioadele vieții să pară mai bogate în retrospectivă este să evităm, pe cât posibil, ca toate zilele să semene între ele.
Uneori, pentru ca timpul să nu pară că zboară, nu trebuie să încercăm să-l oprim, ci să avem mai multe lucruri pe care să ni le amintim din perioada în care a trecut.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
