Prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut puternic în Europa în ultimii cinci ani. România se află printre țările UE cu cele mai mari scumpiri, cu o creștere de 53% între august 2021 și august 2026. În același timp, majorarea salariului minim a permis creșterea puterii de cumpărare raportate la prețurile alimentelor.
O analiză realizată de Euronews Business, pe baza datelor Eurostat, compară evoluția prețurilor alimentelor și a salariilor minime din 26 de țări europene în perioada august 2021 – august 2026, potrivit Mediafax.
Datele arată că, în cea mai mare parte a țărilor analizate, salariile minime au crescut într-un ritm mai rapid decât prețurile alimentelor. Situația diferă însă de la o țară la alta, iar în unele state angajații plătiți cu salariul minim au pierdut din puterea de cumpărare.
În Uniunea Europeană, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 34% în perioada analizată.
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în:
- Ungaria – 57%
- Bulgaria – 54%
- România – 53%
La polul opus, Cipru a avut cea mai redusă creștere din UE, de 21%.
În grupul mai larg de 35 de țări europene analizate, Elveția a înregistrat o creștere de numai 5%.
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri la alimente
Creșterea de 53% a prețurilor alimentelor și băuturilor nealcoolice în România plasează țara printre statele europene cu cele mai mari scumpiri din ultimii cinci ani.
Pentru comparație, în unele dintre cele mai mari economii ale Uniunii Europene, creșterile au fost mai moderate:
- Franța: 25%
- Italia: 30%
- Germania: 34%
- Spania: 35%
Evoluția prețurilor trebuie privită însă în paralel cu dinamica veniturilor. O creștere mai mare a salariilor poate compensa parțial sau integral scumpirea alimentelor, în timp ce o majorare salarială mai lentă poate duce la pierderea puterii de cumpărare.
Războiul din Ucraina a amplificat presiunile asupra prețurilor
Prețurile alimentelor erau deja pe un trend ascendent în Europa înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022.
Conflictul a amplificat presiunile inflaționiste prin creșterea costurilor pentru energie, îngrășăminte și transport, dar și prin perturbarea piețelor agricole. O parte dintre aceste costuri s-au reflectat ulterior în prețurile produselor alimentare.
Evoluția a fost diferită de la o țară la alta, în funcție de structura economiei, politicile naționale și evoluția costurilor de producție și import.
Cum au evoluat salariile minime în Europa
În paralel cu scumpirea alimentelor, salariile minime brute lunare au crescut în multe dintre țările europene în care există un salariu minim stabilit prin lege.
În UE, Ungaria a înregistrat cea mai mare creștere a salariului minim, de 93%, între august 2021 și august 2026.
În alte economii importante, majorările au fost:
- Germania: 46%
- Spania: 29%
- Franța: 20%
Procentele reprezintă evoluția salariilor în monedele naționale și nu trebuie confundate cu o comparație directă a nivelului salariilor între țări.
Turcia: creșteri foarte mari atât la prețuri, cât și la salariul minim
Turcia se detașează de celelalte țări analizate prin amploarea creșterilor înregistrate în ultimii cinci ani.
Prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 752%, în timp ce salariul minim a crescut cu 823% în aceeași perioadă.
Inflația ridicată din Turcia a fost însoțită de o depreciere importantă a lirei, ceea ce a majorat costurile bunurilor și materiilor prime importate.
Politica monetară a contribuit, de asemenea, la evoluția lirei. După o perioadă de reduceri ale dobânzilor începută în 2021, Turcia a schimbat direcția în 2023 și a majorat puternic dobânzile. Creșterea prețurilor a continuat însă.
Ce înseamnă scumpirile pentru puterea de cumpărare
Creșterea salariului minim nu înseamnă automat că angajații își permit să cumpere mai multe alimente.
Pentru a măsura evoluția puterii de cumpărare, analiza compară cantitatea de alimente care putea fi cumpărată cu un salariu minim brut în august 2021 cu cea care putea fi cumpărată în august 2026.
Metoda oferă o imagine diferită față de simpla comparație dintre procentul de creștere a salariului și procentul de creștere a prețurilor.
În plus, analiza nu arată câți bani rămân efectiv angajaților după plata taxelor, chiriei, utilităților și a celorlalte cheltuieli lunare.
În trei țări europene, puterea de cumpărare a scăzut
În trei dintre cele 26 de țări analizate, angajații care primesc salariul minim au pierdut putere de cumpărare atunci când aceasta este raportată la prețurile alimentelor.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Malta, de 6%.
Astfel, un angajat care putea cumpăra echivalentul a 100 de coșuri de alimente în august 2021 putea cumpăra aproximativ 94 în august 2026.
Scăderi au fost înregistrate și în:
- Spania: -5%
- Franța: -4%
România, printre țările în care puterea de cumpărare a crescut
În România, majorarea salariului minim a depășit ritmul de creștere a prețurilor alimentelor în perioada analizată, astfel că puterea de cumpărare raportată la alimente a crescut.
Cele mai mari creșteri din analiza Euronews Business au fost înregistrate în Serbia și Muntenegru, de 37%.
Un angajat plătit cu salariul minim care putea cumpăra 100 de coșuri de alimente în august 2021 putea cumpăra echivalentul a 137 de coșuri în august 2026, potrivit metodologiei analizei.
Creșteri de peste 20% au fost înregistrate și în Croația, Albania, România, Ungaria, Bulgaria și Lituania.
În alte state europene, evoluția a fost mai moderată:
- Irlanda: +10%
- Germania: +9%
- Grecia: +7%
- Belgia: +6%
- Țările de Jos: +6%
- Portugalia: +3%
Ce arată datele despre România
Datele arată două evoluții care trebuie analizate împreună: România a avut una dintre cele mai mari creșteri ale prețurilor alimentelor din UE, dar și salariul minim a crescut suficient de mult încât puterea de cumpărare raportată strict la alimente să fie mai mare în 2026 decât în 2021.
Comparația nu înseamnă însă că toate cheltuielile unei gospodării au evoluat în același mod. Indicatorul analizat se referă exclusiv la raportul dintre salariul minim brut și prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice.
Prin urmare, evoluția puterii de cumpărare pentru o gospodărie depinde și de alte costuri, precum locuința, energia, transportul, taxele și serviciile.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
