Dincolo de ghidurile turistice oficiale și de statisticile seci, cea mai fidelă imagine a unei țări se oglindește în ochii celor care o vizitează. Din această dorință de autenticitate, redacția Sibiu 100% a lansat un proiect editorial special: am luat legătura cu turiști străini care ne-au trecut pragul și i-am invitat să ne împărtășească, în propriile lor cuvinte, jurnalul lor de călătorie.
Nu le-am cerut recenzii formale, ci impresii sincere de la firul ierbii. I-am provocat să ne spună cum au aflat de România, ce locuri i-au lăsat fără suflare, ce i-a surprins plăcut, dar și ce i-a dezamăgit sau ce cred că ar trebui să îmbunătățim. Textele și fotografiile lor, primite din toate colțurile lumii și traduse de redacția noastră, vă vor oferi o perspectivă proaspătă, uneori uimitoare și mereu onestă, asupra locurilor pe care noi le numim „acasă”. Vă invităm să le descoperiți!
România sau cum o țară pe care nu plănuisem niciodată să o vizitez m-a surprins cel mai mult (Amine Sbaoui, marocan stabilit la Paris)
Sunt un călător experimentat și, ca să fiu pe deplin sincer, România nu s-a aflat niciodată pe lista mea de destinații. Explorasem deja Ucraina vecină și presupuneam, în sinea mea, că văzusem cam tot ce avea de oferit această regiune.
Apoi a venit o invitație de ultim moment: să mă alătur noii mele iubite și surorii ei, în calitate de „călător experimentat” al grupului. Cu alte cuvinte, cel care cară bagajele și de la care toată lumea se așteaptă să știe drumul.
Am pornit la drum la începutul lunii august. În timp ce restul Europei se topea sub un val de căldură, România ne-a întâmpinat cu aerul proaspăt și răcoros al munților. Bucureștiul, însă, se pare că nu primise această veste. „Micul Paris” își merită pe deplin porecla: cosmopolit, modern și plin de viață. Dar căldura transforma fiecare plimbare într-o ședință gratuită de hammam, o baie de aburi în stil oriental.
De acolo am început să urcăm spre munți. Prima oprire: Sinaia. Superbă și elegantă, înconjurată de vârfuri montane, într-un decor de un lux desăvârșit. Un fel de Saint-Tropez al României, dar la altitudine! A urmat, bineînțeles, nelipsitul Castel al lui Dracula. Ne-am distrat de minune și mă bucur să vă anunț că niciunul dintre noi nu s-a întors cu urme de mușcături.







Apoi a venit Sibiul și, odată cu el, cea mai norocoasă întâlnire a întregii călătorii: Alex, pur și simplu cel mai bun ghid din lume. Un adevărat om al locului, profund îndrăgostit de țara sa și, mai presus de toate, o minte remarcabilă. Inteligent, cultivat și neobosit de curios, a transformat fiecare pas al drumeției noastre într-o conversație și fiecare conversație într-o lecție. Să mergi alături de el prin Carpați era ca și cum ai participa la un curs universitar, doar că sala de curs era un paradis verde.
Acolo am filmat cu drona unele dintre imaginile mele preferate și tot acolo eu, un băiat de oraș din Paris, m-am îndrăgostit de munți și de drumeții.
Ne-am continuat călătoria spre Cluj-Napoca și apoi spre Borșa. Priveliști care îți taie respirația, admirate de pe vârfurile munților, zboruri cu drona, o plimbare cu telecabina, vizite la păstrăvării locale și un păstrăv delicios. Dar amintirea pe care o păstrez cel mai aproape de suflet este un preparat pe care l-am gătit împreună cu localnicii, sus, în munți.
Era făcut din brânză și mălai, cremos și elastic, asemănător unui piure. Nici acum nu reușesc să-i scriu corect numele, dar știu foarte bine cum să-l mănânc!
Ultima noastră oprire a fost la Iași, de unde am luat avionul spre casă, dar mai ales la mănăstirile din împrejurimi. Fiind musulman, am un respect profund pentru locurile spirituale și m-am bucurat sincer de plimbările liniștite, pline de pace, prin aceste spații sacre.
Am vizitat peste 21 de țări, iar România este țara care m-a surprins cel mai mult. Și asta fără să mai vorbesc despre oamenii ei: calzi, generoși și cu suflete minunate. O țară pe care eu nu am ales-o, dar care, în mod evident, m-a ales pe mine. Iar tuturor românilor care citesc aceste rânduri vreau să le spun: sunteți bineveniți, cu toată căldura, în țara mea, Maroc.
Veniți să o vizitați! Vă promit că veți fi la fel de surprinși cum am fost eu.
Vreți să-mi urmăriți următoarele aventuri?
Mă puteți găsi pe Instagram: @amn75x.
Trebuie doar să scanați codul QR de la finalul documentului original.

Romania, or how a country I never planned to visit surprised me the most by Amine Sbaoui, Moroccan living in Paris
I’m a seasoned traveller, and to be completely honest, Romania was never on my list. I had already explored neighbouring Ukraine and quietly assumed I had “done” the region. Then came a last-minute invitation: join my new girlfriend and her sister as the group’s “experienced traveller”. In other words, the one who carries the bags and is expected to know the way. We set off in early August. While the rest of Europe was melting under a heatwave, Romania welcomed us with crisp mountain air. Bucharest, however, clearly hadn’t received the memo.
“Little Paris” fully deserves its nickname, cosmopolitan, modern and full of life, but the heat turned every stroll into a free hammam session. From there, we began our climb into the mountains. First stop: Sinaia, stunning and elegant, cradled by peaks in a setting of pure luxury. The Romanian Saint-Tropez, high-altitude edition. Then the unmissable Dracula’s Castle, great fun, and I’m happy to report that none of us came back with bite marks. Then came Sibiu, and with it the luckiest encounter of the trip: Alex, quite simply the best guide in the world.
A true local, deeply in love with his country, and above all a remarkable mind. Sharp, cultivated and endlessly curious, he turned every step of our hike into a conversation, and every conversation into a lesson. Walking with him through the Carpathians felt like attending a university lecture, except the lecture hall was a green paradise. That’s where I captured some of my favourite drone footage, and where I, a Parisian city boy, fell in love with mountains and hiking. We continued on to Cluj-Napoca, then Borșa: breathtaking views from the mountain tops, drone flights, a cable-car ride, a visit to local fish farms and a delicious trout. But the memory I hold closest is a dish we cooked with locals, high up in the mountains, made of cheese and cornmeal, creamy and stretchy like a mash. I still can’t spell its name properly, but I know exactly how to eat it.



Our final stop was Iași, where we caught our flight home, and above all the monasteries around it. As a Muslim, I hold deep respect for spiritual places, and I truly cherished my calm, peaceful walks through these sacred grounds. I’ve visited more than 21 countries, and Romania is the one that surprised me the most. Not to mention its people, warm, generous and full of beautiful souls. A country I didn’t choose, but one that clearly chose me.
And to every Romanian reading this: you are warmly welcome in my country, Morocco. Come and visit. I promise you’ll be just as surprised as I was. Want to follow my next adventures? Add me on Instagram, @amn75x. Just scan the QR code below. Follow my adventures on Instagram: instagram.com/amn75x

Vizitarea României a fost o experiență de neuitat (Eleine, Uruguay)
Eram interesată să cunosc țările balcanice de mulți ani, și în special România. Acest interes este legat de faptul că, timp de câțiva ani, am tradus seriale de televiziune, iar unul dintre ele era în limba română. M-a fascinat faptul că se aseamănă atât de mult cu spaniola, ceea ce mi-a permis să îl traduc cu o adevărată plăcere. De acolo am început să mă documentez despre această țară. Apoi, de-a lungul vizitei, am descoperit că multă lume vorbește spaniola!!! Acesta a fost un mare plus…
Călătoria pe pământ românesc a început la Timișoara și s-a încheiat la București, trecând prin Sibiu. A fost o adevărată surpriză că Timișoara a fost declarată Capitală Europeană a Culturii în 2023. Este superbă cu arhitectura ei barocă și în stil Art Nouveau, cu piețele și florile sale, dar cel mai frumos lucru dintre toate a fost reprezentat de oameni, de amabilitatea lor și de generozitatea cu care ajută străinii.
Aceste calități se repetă și la Sibiu, unde am avut un ghid care știa foarte multă istorie și a reușit să ne transmită acea dragoste pentru pământul și orașul său. Faptul că se află în Transilvania a adăugat un stimulent și mai mare, legat de legendele cu vampiri și de Vlad Țepeș.
A fost o întreagă experiență să mergem la Castelul Bran. Latura mea curioasă a fost pe deplin satisfăcută de turul din interiorul acestuia. Ne-au fermecat „casele cu ochi”, Podul Minciunilor, iar cel mai bun lucru nu a fost doar să le vedem, ci să ascultăm de la ghid poveștile din spatele fiecărei clădiri, de la fiecare colț, din Piața Mare și Piața Mică.
Iar despre București, ce să mai spunem? Un oraș minunat în care este prezentă acea amabilitate și curtoazie a locuitorilor săi, pe care noi, călătorii, o apreciem foarte mult. Plimbarea prin Centrul Vechi a fost o experiență foarte frumoasă, la fel și descoperirea bisericilor pictate, a sculpturilor sale și faptul de a fi într-un loc care merită cu desăvârșire supranumele pe care mulți i-l dau, „Micul Paris al Estului”, dar cu o amprentă de neegalat.
Regretăm că nu am mers la Sighișoara, care are faima de a fi unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Este o restanță pentru noi.
Ei bine, sper că am transmis o parte din tot ceea ce am trăit în țara ta. Aș fi putut scrie despre fiecare loc, dar ar fi fost plictisitor. O îmbrățișare caldă.





Visitar Rumania ha sido una experiencia inolvidable
Había estado interesada en conocer los países balcánicos desde hace muchos años y en especial Rumania. El interés está vinculado al hecho de que durante unos años estuve haciendo traducciones de series de televisión y una de ellas estaba escrita en rumano. Me apasionó que se pareciera tanto al español lo que me permitió traducirlo con verdadero placer. A partir de ahí comencé a indagar sobre el país. Luego, a lo largo de la visita me encuentro que mucha gente habla el español!!! Eso fue todo un plus…
El viaje por tierra rumana comenzó en Timișoara y terminó en Bucarest pasando por Sibiu. Fue realmente una sorpresa que Timișoara fuera declarada en 2023 Capital Europea de la Cultura. Es hermosa con su arquitectura Barroca y Estilo Art Nouveau, sus plazas, sus flores pero lo más lindo de todo estuvo en la gente, en su amabilidad, en la generosidad de la ayuda al extranjero. Esas cualidades se repiten en Sibiu donde contamos con un guía que sabía muchísimo de historia y pudo trasmitirnos ese amor por su tierra y su ciudad. El hecho de que esté en la Transilvania le agregó un incentivo mayor vinculado a leyendas de vampiros y de Vlad el Empalador.
Fue toda una experiencia ir al Castillo de Bran. Mi lado curioso se vio colmado por el recorrido dentro de él.
Nos encantaron las „casas con ojos”, el Puente de las Mentiras y lo mejor no es sólo verlos sino escuchar de guido las historias detrás de cada edificio, de cada esquina, en Piața Mare y Piața Mică.






Y de Bucarest ¿qué decir? Maravillosa ciudad donde está presente esa amabilidad y cortesía de sus habitantes que valoramos mucho los viajeros. Recorrer la ciudad vieja fue una experiencia muy bonita, conocer sus iglesias pintadas, sus esculturas y estar en un lugar que merece absolutamente que muchos llaman „la pequeña París del Este” pero con una impronta inigualable.
Lamentamos no haber ido a Sighișoara que tiene fama de ser de las ciudades más bonitas de Rumania. Es un debe para nosotros.
Bueno, espero haber trasmitido algo de lo mucho que vivimos en tu país. Podría haber escrito sobre cada lugar pero sería tedioso.Un abrazo cordial.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI






