Lupii și râșii ar putea intra într-o nouă etapă a controverselor privind gestionarea carnivorelor mari din țara noastră.

Programul de guvernare asociat Nataliei Intotero, propusă pentru conducerea Ministerului Mediului, prevede elaborarea unor proceduri de intervenție și pentru aceste specii, precum și stabilirea anuală a numărului de intervenții în baza evaluărilor științifice și a legislației europene.

Documentul nu stabilește însă, prin el însuși, o cotă generală de vânătoare pentru lupi și râși.

Propunerea vine într-un moment sensibil, după aprobarea pentru 2026 a unei cote de recoltare de 969 de urși bruni.

În cazul lupilor și râșilor, situația juridică este diferită: intervențiile asupra exemplarelor protejate sunt supuse unor condiții stricte, iar eventualele derogări trebuie justificate în condițiile prevăzute de lege.

Miza este una importantă pentru conservarea faunei sălbatice. România găzduiește populații semnificative ale acestor prădători, iar extinderea mecanismelor de intervenție ridică întrebări despre felul în care vor fi stabilite măsurile, ce dovezi vor fi solicitate și cât de mult va conta prevenirea conflictelor dintre oameni și animale.

„O problemă de siguranță publică”: ce prevede programul de guvernare

Documentul programatic propune o abordare mai amplă a situațiilor în care carnivorele mari ajung în apropierea localităților sau generează conflicte cu oamenii.

Printre măsurile menționate se numără actualizarea planului de acțiune, modificarea legislației pentru intervenția rapidă în cazul urșilor care pătrund în localități și dezvoltarea unor proceduri aplicabile și lupilor, respectiv râșilor.

Pasajul relevant din programul de guvernare prevede:

„Tratăm prezența carnivorelor mari în localități ca pe o problemă de siguranță publică: actualizăm planul de acțiune, adoptăm în primele 6 luni, dacă este cazul, modificările legislative pentru intervenția imediată când urșii intră în localități, dezvoltăm proceduri și pentru alte specii protejate de carnivore mari, respectiv lupi și râși, stabilim anual numărul de intervenții pe baza evaluării științifice a populației și în limitele derogărilor permise de legislația europeană, finalizăm sanctuarul de urși din județul Brașov și finanțăm prin AFM măsuri de prevenție, precum gardurile electrice.

Revizuim, după consultare, legislația în domeniul cinegetic, cu reguli mai clare pentru licitațiile fondurilor cinegetice și pentru drepturile proprietarilor de terenuri”.

Urșii au deja o cotă de 969 de exemplare. Ce se întâmplă cu lupii și râșii?

Pentru anul 2026, cota de recoltare a urșilor bruni a fost stabilită la 969 de exemplare, în cadrul legislației adoptate pentru gestionarea populației acestei specii.

În cazul lupilor și râșilor, situația este diferită. Potrivit informațiilor furnizate, nu există o cotă generală de vânătoare pentru aceste specii, iar capturarea sau uciderea unor exemplare protejate poate fi permisă numai în condițiile unor derogări legale.

Pentru lupi, astfel de intervenții pot fi luate în considerare în situații individuale, precum producerea unor pagube importante sau existența unui pericol pentru siguranța oamenilor, dacă sunt îndeplinite condițiile legale și nu există o alternativă satisfăcătoare.

Printre măsurile preventive se numără instalarea gardurilor electrice și utilizarea câinilor de pază la stâne.

În ceea ce privește râsul, derogările sunt prezentate ca fiind extrem de rare, în contextul impactului redus atribuit acestei specii asupra gospodăriilor și activităților umane.

Diferența esențială este că o procedură de intervenție nu înseamnă automat permisiunea de a împușca animale la scară largă.

Orice măsură trebuie să respecte condițiile legale aplicabile speciei și situației concrete.

România, unul dintre cele mai importante refugii pentru lupi din Uniunea Europeană

Estimările prezentate în informațiile disponibile indică o populație de aproximativ 2.500-4.000 de lupi în România.

Țara ar găzdui astfel o parte importantă din populația de lupi a Uniunii Europene, fiind menționată o pondere de aproximativ 40%, cu excluderea Rusiei din comparație.

Aceste cifre subliniază importanța României pentru conservarea speciei la nivel european.

În același timp, prezența lupilor poate genera conflicte cu crescătorii de animale, în special în zonele montane unde atacurile asupra turmelor reprezintă o preocupare pentru proprietarii de stâne.

Dezbaterea nu se limitează, așadar, la alegerea între protecție și eliminare. Ea privește și eficiența măsurilor preventive, rapiditatea despăgubirilor, identificarea exemplarelor implicate în incidente și existența unor date solide despre populațiile sălbatice.

Râsul, o specie discretă, greu de monitorizat

Populația de râs din România este estimată la aproximativ 2.000-2.400 de exemplare, conform datelor prezentate în materialul inițial.

Munții Carpați reprezintă un habitat important pentru această felină sălbatică, descrisă drept una dintre cele mai discrete specii de prădători din regiune.

Spre deosebire de lupi, râșii duc o viață solitară și au nevoie de suprafețe întinse de pădure, preferabil bine conservate și nefragmentate.

Aceste caracteristici fac dificilă observarea directă a animalelor și complică evaluarea exactă a populației.

Un alt aspect semnalat este numărul foarte redus al reclamațiilor privind pagube atribuite râșilor.

Potrivit informațiilor furnizate, sesizările localnicilor și fermierilor din zonele montane vizează în principal urșii și lupii, în timp ce dosarele referitoare la râși ar fi practic inexistente la comisiile județene de evaluare a pagubelor.

Dacă aceste date se confirmă, ele ridică o întrebare importantă: în ce măsură ar justifica situația de pe teren extinderea intervențiilor asupra unei specii pentru care conflictele cu gospodăriile par să fie foarte rare?

Natalia Intotero, în centrul dezbaterii privind politica de mediu

Natalia Intotero este deputat PSD din 2012 și a ocupat anterior funcții guvernamentale, inclusiv în domeniul afacerilor externe.

Propunerea sa pentru conducerea Ministerului Mediului o plasează în centrul discuției despre viitoarea politică privind carnivorele mari.

Programul de guvernare pune accentul pe siguranța publică, intervenția în cazurile problematice și revizuirea legislației cinegetice.

În același timp, menționează evaluarea științifică a populațiilor și respectarea derogărilor permise de normele europene.

Prin urmare, rămâne important de văzut cum vor fi transpuse aceste obiective în măsuri concrete, ce criterii vor fi utilizate pentru aprobarea intervențiilor și ce rol vor avea specialiștii în conservarea speciilor.

Legea privind recoltarea urșilor a trecut de Parlament după disputa cu președintele

Dezbaterea privind carnivorele mari are loc și pe fondul controverselor politice legate de gestionarea urșilor bruni.

Potrivit informațiilor prezentate, președintele Nicușor Dan a promulgat legea care prevede recoltarea a 969 de urși bruni în 2026.

Proiectul, inițiat de senatorul Tanczos Barna, a fost contestat anterior de șeful statului, însă Curtea Constituțională a respins obiecțiile formulate.

Ulterior, în septembrie, Parlamentul a respins solicitarea de reexaminare și a adoptat din nou proiectul fără modificări.

Evoluția legislativă arată cât de puternic este conflictul de opinii privind administrarea populațiilor de animale sălbatice.

Pe de o parte se află preocupările legate de siguranța oamenilor și pagubele produse de animale, iar pe de altă parte se află obligațiile de conservare și necesitatea unor măsuri fundamentate științific.

Ce urmează pentru lupii și râșii din România?

În acest moment, elementul central al programului de guvernare este intenția de a dezvolta proceduri de intervenție și pentru lupi și râși, nu anunțarea unei cote generale de împușcare a acestor specii.

Efectul concret va depinde de eventualele modificări legislative, de evaluările populațiilor și de condițiile în care vor fi aprobate derogările.

Transparența datelor, consultarea specialiștilor și verificarea alternativelor neletale vor conta în stabilirea politicii viitoare.

Pentru fauna României, întrebarea esențială rămâne dacă noile proceduri vor fi utilizate strict în cazuri justificate sau dacă vor duce la o extindere semnificativă a intervențiilor asupra carnivorelor mari.

Răspunsul va depinde de măsurile concrete adoptate și de felul în care autoritățile vor pune în balanță siguranța publică și conservarea biodiversității.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007