România a înregistrat un deficit bugetar de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat pe 21 octombrie. Indicatorul ajustat sezonier a crescut cu 3,7 puncte procentuale față de primul trimestru, când se situa la 5,5% din PIB.
Deficitul a fost mai mare și comparativ cu aceeași perioadă din 2025, când ajunsese la 7,7% din PIB. Evoluția apare într-un context în care autoritățile urmăresc reducerea deficitului bugetar anual, estimat la aproximativ 6% din PIB, relatează Mediafax.
Cele două valori nu sunt, însă, direct comparabile: indicatorul Eurostat se referă la soldul bugetar trimestrial, ajustat sezonier, în timp ce ținta de 6% vizează întregul an bugetar.
România, cel mai mare deficit bugetar din UE, în trimestrul al doilea din 2026
Datele Eurostat arată că România a avut cel mai mare deficit bugetar raportat la PIB dintre statele membre ale Uniunii Europene în trimestrul al doilea din 2026.
Următoarele poziții au fost ocupate de:
- Ungaria: deficit de 7,2% din PIB;
- Polonia: deficit de 5,9% din PIB;
- Belgia: deficit de 5,3% din PIB;
- Bulgaria: deficit de 5,3% din PIB;
- Franța: deficit de 5,1% din PIB.
La nivelul Uniunii Europene, deficitul bugetar mediu a fost de 3,5% din PIB. În zona euro, indicatorul s-a situat la 3,3%.
Prin urmare, deficitul României a fost cu 5,7 puncte procentuale peste media UE și cu două puncte procentuale peste cel al Ungariei, statul aflat pe locul al doilea.
Creșterea de la 5,5% la 9,2% din PIB într-un singur trimestru indică o deteriorare semnificativă a soldului bugetar în seria ajustată sezonier publicată de Eurostat.
Deficitul de 9,2% din PIB nu înseamnă depășirea automată a țintei anuale de 6%
Valoarea de 9,2% din PIB trebuie interpretată în funcție de perioada de referință și de metodologia de calcul.
Eurostat publică date trimestriale privind deficitul administrațiilor publice, exprimate ca procent din PIB-ul trimestrial și ajustate sezonier. Indicatorul nu reprezintă deficitul cumulat în primele șase luni ale anului și nici deficitul calculat prin raportare la PIB-ul anual.
În schimb, ținta de aproximativ 6% din PIB se referă la deficitul bugetar estimat pentru întregul an 2026.
Din acest motiv, cele două procente nu pot fi comparate direct pentru a concluziona că România a depășit deja ținta anuală.
Deficitul ESA și deficitul cash: de ce diferă cifrele
O altă diferență importantă este cea dintre deficitul calculat conform metodologiei europene ESA și deficitul bugetar în sistem cash, publicat de Ministerul Finanțelor.
Metodologia ESA se bazează, în principal, pe principiul contabilității de angajamente, în timp ce execuția cash reflectă încasările și plățile efective înregistrate în buget.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar cash după primele șase luni din 2026 a fost de 41,03 miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, deficitul ajunsese la 69,80 miliarde de lei, respectiv 3,64% din PIB.
După primele nouă luni din 2026, deficitul cash a totalizat 78,52 miliarde de lei, adică 3,82% din PIB. În perioada similară din 2025, acesta se ridica la 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB.
Datele indică o reducere a deficitului cash față de anul precedent, în timp ce seria trimestrială Eurostat arată o deteriorare între primele două trimestre din 2026.
Diferența nu reprezintă, în sine, o contradicție. Indicatorii folosesc metodologii și perioade de referință diferite.
Eurostat precizează, de asemenea, că datele trimestriale sunt provizorii și pot fi revizuite. Estimarea deficitului pentru primul trimestru din 2026, de exemplu, a fost modificată de la 3,6% din PIB în iulie la 5,5% în seria publicată în octombrie.
Economia României a stagnat în T2 2026, iar consumul a fost sub presiune
Evoluția deficitului bugetar are loc într-un context economic dificil, marcat de încetinirea activității economice și de presiunile asupra puterii de cumpărare.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate la 9 octombrie, economia României a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent. În primul semestru, PIB-ul s-a contractat cu 0,6% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută.
Scăderea consumului a contribuit la evoluția economică, în condițiile în care inflația a afectat veniturile reale ale populației.
În mai 2026, salariul mediu real era cu aproximativ 6,9% mai mic decât în aceeași lună din 2025. În august, scăderea anuală se temperase la aproximativ 0,5%, însă salariul real înregistra a paisprezecea lună consecutivă de diminuare.
Puterea de cumpărare a pensionarilor a fost, de asemenea, afectată. Potrivit datelor INS, indicele pensiei medii reale din trimestrul al doilea din 2026 a fost de 98,1% față de trimestrul precedent, ceea ce corespunde unei scăderi de aproximativ 1,9%.
În mediul de afaceri, datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că 4.782 de firme și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență în primele opt luni din 2026, în creștere cu 4,85% față de aceeași perioadă din anul precedent.
Totodată, o analiză a Ziarului Financiar bazată pe datele INS indica o scădere cu peste 64.000 a numărului de salariați, în iunie 2026, față de iunie 2025.
Investițiile publice și facturile neachitate pun presiune pe finanțare
Finanțarea investițiilor publice reprezintă o altă componentă relevantă în gestionarea bugetului de stat.
La 10 septembrie, Ministerul Dezvoltării a anunțat epuizarea fondurilor disponibile pentru Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Începând cu 11 septembrie, depunerea unor noi solicitări de transfer a fost suspendată în așteptarea suplimentării bugetului.
La 19 octombrie, premierul Ilie Bolojan a declarat că în cadrul programului existau facturi în sold de 2,4 miliarde de lei, care ar putea fi achitate prin rectificare bugetară și redistribuirea fondurilor disponibile.
Este important de precizat că valoarea facturilor aflate în sold nu reprezintă automat valoarea arieratelor. Pentru a fi considerate arierate, obligațiile trebuie să aibă scadența depășită.
În sectorul transporturilor, valoarea contractelor semnate depășește 30 de miliarde de euro, potrivit declarațiilor premierului, în condițiile unui buget anual mediu pentru investiții de aproximativ 6 miliarde de euro.
Contractele de investiții sunt multianuale, astfel că valoarea lor totală nu reprezintă suma care trebuie achitată integral în 2026. Plățile sunt distribuite în funcție de stadiul lucrărilor și de termenele contractuale.
PNRR: diferența dintre granturile încasate și plățile efectuate
Fondurile europene reprezintă o altă componentă importantă a finanțării investițiilor și a proiectelor publice.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor din 16 octombrie, România încasase 13,27 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar alte 6,43 miliarde de euro erau aferente ultimelor două cereri de plată.
La sfârșitul lunii septembrie, veniturile din granturi PNRR însumau 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile raportate ajunseseră la 27,19 miliarde de lei.
Diferența de 4,92 miliarde de lei indică un decalaj între veniturile din granturi și plățile înregistrate până la acel moment. Aceasta nu reprezintă, în sine, o pierdere definitivă de fonduri europene.
Separat, România beneficiază de o alocare de aproximativ 16,68 miliarde de euro sub formă de împrumuturi prin programul european SAFE. Prefinanțarea primită în august a fost de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar plățile aferente programului în primele nouă luni din 2026 au totalizat 6,34 miliarde de lei.
Granturile, împrumuturile, contractele multianuale și plățile deja efectuate sunt categorii financiare diferite. Prin urmare, valorile lor nu pot fi adunate direct la deficitul bugetar pentru a obține o estimare corectă a acestuia.
De asemenea, datele publice disponibile nu permit stabilirea unei valori totale certe a tuturor facturilor neachitate, plăților amânate și obligațiilor bugetare transferate în exercițiile financiare următoare.
Necesarul de finanțare al României în 2026 este estimat la 278,5 miliarde de lei
Potrivit strategiei de finanțare a Ministerului Finanțelor, necesarul brut de finanțare al României pentru 2026 este estimat la aproximativ 278,5 miliarde de lei.
Suma include atât finanțarea deficitului bugetar, cât și refinanțarea datoriei publice ajunse la scadență. Această din urmă componentă este estimată la circa 150,7 miliarde de lei.
Necesarul brut de finanțare nu trebuie confundat cu deficitul bugetar: o parte importantă a sumei este destinată rambursării sau refinanțării datoriei existente, nu acoperirii unor cheltuieli bugetare noi.
Nivelul deficitului trimestrial publicat de Eurostat, execuția bugetară cash și necesarul de finanțare oferă perspective diferite asupra situației finanțelor publice.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
