Promoțiile din supermarketuri ne pot determina să cheltuim mai mult decât ne-am propus. Ofertele de tipul „3 la preț de 2”, reducerile afișate la raft și produsele plasate strategic lângă casele de marcat ne influențează deciziile de cumpărare. Psihologul Ileana Ilie explică de ce ajungem să punem în coș produse inutile și ce putem face pentru a evita cheltuielile impulsive.
Foamea și cumpărăturile neplanificate. Ce arată un studiu recent
Recomandarea de a nu merge la cumpărături pe stomacul gol este bine cunoscută. Un studiu realizat de cercetătorii de la Breda University of Applied Sciences din Olanda arată însă că foamea nu este neapărat principalul factor care determină achizițiile neplanificate.
Cercetarea, publicată în august 2026 în revista Journal of Retailing and Consumer Services, a analizat comportamentul a 323 de persoane și aproape 3.800 de produse înregistrate pe bonurile fiscale.
Rezultatele nu au identificat o legătură semnificativă între senzația de foame și numărul total de produse cumpărate neplanificat. În schimb, foamea a crescut probabilitatea achiziționării spontane de dulciuri și gustări. Fiecare punct în plus pe o scară a foamei de la 0 la 10 a fost asociat cu o creștere de aproximativ 9% a șanselor de a cumpăra astfel de produse.
Un factor mult mai important s-a dovedit a fi scopul vizitei la supermarket. Aproximativ 69% dintre persoanele care au intrat în magazin doar pentru a se uita la produse au cumpărat și lucruri neplanificate. În cazul celor veniți pentru aprovizionarea obișnuită, procentul a fost de numai 24%.
Mai mult, persoanele fără un obiectiv clar de cumpărături au avut șanse de aproximativ 8,6 ori mai mari să facă achiziții neplanificate.
Vârsta a contat, de asemenea. Participanții de peste 55 de ani au făcut cele mai puține cumpărături neplanificate, în timp ce influența foamei asupra achizițiilor spontane a fost observată în special la consumatorii mai tineri.
„La vârste mai tinere poate exista mai multă disponibilitate pentru noutate, pentru testarea unor produse sau pentru schimbarea preferințelor. Asta nu înseamnă automat lipsă de disciplină, ci pur și simplu un context de consum diferit”, explică Ileana Ilie, psiholog clinician și psihoterapeut integrativ, pentru „Adevărul”.
Specialista face și o distincție importantă între cumpărăturile neplanificate și cele impulsive. Dacă achiziționăm un detergent pe care îl folosim în mod obișnuit, profitând de o reducere, cumpărătura este neplanificată, dar nu neapărat irațională. În schimb, cumpărarea impulsivă presupune o reacție de moment, în care dorința de a avea produsul primează în fața analizei nevoii reale, potrivit stiripesurse.ro.
Ofertele „3 la preț de 2” pot încuraja risipa alimentară
Promoțiile care condiționează reducerea de cumpărarea mai multor produse pot părea avantajoase, însă uneori ne determină să cheltuim bani pe alimente pe care nu reușim să le consumăm.
Un studiu publicat în mai 2025 în revista Scientific Reports a analizat peste 43.000 de achiziții de legume proaspete din opt supermarketuri. Cercetătoarele Christina Gravert și Milica Mormann au constatat că promoțiile care presupuneau cumpărarea mai multor produse au generat vânzări cu 19,5% mai mari decât reducerile de aceeași valoare aplicate unui singur produs.
O parte dintre alimentele cumpărate în plus nu au mai fost consumate, contribuind la risipa alimentară.
„Oamenii au impresia că economisesc bani, dar ajung să cumpere mai mult decât pot consuma”, a explicat Christina Gravert.
Psihologul Ileana Ilie atrage atenția că promoțiile ne pot schimba perspectiva asupra unei achiziții.
„În fața unui preț tăiat, atenția se poate muta de la «am nevoie de produsul acesta?» la «cât economisesc dacă îl cumpăr?». La ofertele de tip «3 la preț de 2», senzația de câștig este și mai vizibilă: avem impresia că primim ceva în plus. Numai că o reducere bună și o achiziție utilă nu sunt același lucru. Putem economisi 30% la ceva pe care altfel nu am fi cheltuit deloc bani”, explică specialista.
Problema risipei alimentare rămâne una importantă în Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, în 2024 au fost generate aproximativ 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare, echivalentul a 129 de kilograme pentru fiecare locuitor. Gospodăriile au fost responsabile pentru 53% din total, cu o medie de 69 de kilograme pe persoană.
Cum evităm cumpărăturile impulsive. Trucuri de la consumatori
Pe rețelele sociale, inclusiv pe Reddit, numeroși utilizatori discută despre metodele prin care încearcă să-și controleze cheltuielile în supermarket.
Una dintre cele mai frecvente recomandări este plata în numerar, cu o sumă stabilită în prealabil. Astfel, cumpărătorii au un control mai bun asupra bugetului și sunt mai puțin tentați să adauge produse în coș.
Alții recomandă limitarea vizitelor la supermarket și organizarea cumpărăturilor într-o singură sesiune săptămânală. În acest fel, scad șansele de a cumpăra produse suplimentare la fiecare drum.
O altă soluție împărtășită de utilizatori este organizarea listei în funcție de ordinea raioanelor din magazin. Metoda reduce timpul petrecut printre rafturi și expunerea la produsele care atrag atenția prin ambalaj sau promoții.
Cum ne influențează emoțiile și oboseala deciziile de cumpărare
Nu doar prețurile și reducerile ne influențează comportamentul. Starea emoțională poate avea, la rândul ei, un rol important.
Potrivit psihologului Ileana Ilie, cumpărăturile pot deveni pentru unele persoane o formă de recompensă. Noutatea unui produs, plăcerea de a-și oferi ceva sau senzația că au făcut o afacere bună pot îmbunătăți temporar starea de spirit.
După o zi dificilă, această recompensă imediată poate deveni mai atrăgătoare decât în mod obișnuit.
Și oboseala poate influența deciziile, mai ales atunci când mergem la cumpărături în grabă, după o zi solicitantă.
„Nu înseamnă că stresul ori oboseala ne fac automat să cumpărăm impulsiv, dar pot reduce disponibilitatea de a opri fiecare impuls și de a verifica dacă produsul chiar ne este necesar”, explică specialista.
Cum profităm de reduceri fără să cheltuim inutil
Lista de cumpărături și stabilirea unui buget sunt două metode utile pentru limitarea cheltuielilor, însă este important să știm și ce produse avem deja acasă și cât putem consuma înainte de expirarea lor.
Un alt aspect relevant este tipul reducerii. Cercetarea publicată în Scientific Reports arată că reducerile aplicate individual fiecărui produs pot limita cumpărarea unor cantități excesive, comparativ cu promoțiile care ne obligă să achiziționăm mai multe bucăți.
Psihologul recomandă să ne punem câteva întrebări înainte de a profita de o ofertă.
„În fața promoțiilor, unul dintre cele mai utile filtre este să separăm reducerea de nevoie: «Aș cumpăra produsul acesta și dacă nu ar fi la promoție?». În cazul ofertelor de volum, întrebarea poate fi și mai concretă: «Voi folosi într-adevăr trei bucăți sau cumpăr trei doar pentru că una pare gratuită?»”, recomandă Ileana Ilie.
Reducerile pot însemna economii reale atunci când vizează produse pe care le folosim frecvent și de care avem nevoie. În schimb, cumpărarea unor lucruri inutile sau a unor alimente care ajung la gunoi anulează avantajul aparent al promoției.
„Nu trebuie să transformăm cumpărăturile într-un exercițiu rigid. Ideea este să nu lăsăm toate deciziile pentru momentul în care produsul, ambalajul și reducerea sunt deja în fața noastră”, conchide psihologul.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
