În fiecare an, la 1 noiembrie, România sărbătorește Ziua Națională a Radioului, un moment dedicat uneia dintre cele mai importante invenții care au schimbat modul în care oamenii comunică, se informează și descoperă lumea. Data marchează un eveniment istoric: prima emisiune a postului național de radio, transmisă la 1 noiembrie 1928, la ora 17:00.
„Alo, alo, aici Radio București!” au fost primele cuvinte care au răsunat în eter, anunțând începutul unei noi ere în comunicarea din România, relatează Agerpres. Potrivit Radio România Cultural, momentul inaugural a fost prezentat de profesorul Dragomir Hurmuzescu, unul dintre pionierii radiofoniei românești.
Lansarea a fost însoțită de un recital de versuri scrise de Horia Furtună, în care radioul era descris simbolic drept „Un suflet nou”, o expresie care surprindea entuziasmul și speranțele generate de această nouă formă de comunicare.
Cum a început istoria radioului în România
Primele demersuri importante pentru dezvoltarea radiofoniei românești au avut loc în 1925, când a fost înființată Asociația Prietenilor Radiotelefoniei, condusă de profesorul Dragomir Hurmuzescu, director al Institutului Electrotehnic al Universității din București.
Tot în acel an, la 13 septembrie, a apărut „Radio Român”, prima publicație dedicată radiofoniei din țara noastră.
Cadrul legislativ a fost stabilit prin „Legea pentru instalarea și folosința stațiunilor și posturilor radioelectrice”, publicată în iulie 1925. Actul normativ reglementa activitatea posturilor de emisie și recepție și prevedea monopolul statului în acest domeniu. În septembrie, a fost adoptat regulamentul de aplicare a legii, care stabilea inclusiv condițiile pentru înființarea unei societăți de difuziune cu capital de stat și privat.
La 15 decembrie 1925, a fost adoptat Decretul regal de aplicare a Legii Radiofoniei, document transmis ulterior și Oficiului Internațional de Radiofonie de la Geneva.
Un pas decisiv a fost făcut la 22 decembrie 1927, când Consiliul de Miniștri a aprobat înființarea Societății de Difuziune Radiotelefonică din România, instituția care avea să devină actuala Societate Română de Radiodifuziune.
Prima Adunare Generală de constituire a avut loc la 17 ianuarie 1928. Atunci au fost aprobate statutul de funcționare și componența primului Consiliu de Administrație, care s-a reunit pentru prima dată la 5 martie 1928.
Primii ani de Radio România: știri, muzică și emisiuni pentru public
La început, radioul public avea doar 17 angajați și transmitea câteva ore pe zi. Programul includea buletine de știri, informații meteorologice, muzică de dans și muzică clasică.
Treptat, grila s-a diversificat, iar ascultătorii au putut urmări emisiuni culturale, de divertisment și programe dedicate unor categorii diferite de public. Printre cele mai cunoscute formate ale perioadei s-au numărat „Ora copiilor”, „Ora veselă”, „Ora femeilor”, „Cronica muzicală”, „Cronica dramatică” și „Poșta amatorilor”.
Profesorul Dragomir Hurmuzescu a fost primul președinte al Consiliului de Administrație al Societății de Difuziune Radiotelefonică, în timp ce Margareta Marinescu a rămas în istorie drept prima crainică a radioului public.
Primele luni de emisie au adus și alte momente importante. La 4 noiembrie 1928, actrița Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfon, unde a susținut un recital de versuri.
La 9 noiembrie 1928 a apărut primul număr al revistei „Radiofonia”, publicația oficială a societății. La finalul aceleiași luni, pe 30 noiembrie, a fost transmis primul concert simfonic al Orchestrei Radio. Ulterior, la 8 decembrie 1928, ascultătorii au putut urmări prima emisiune dedicată femeilor.
De la Societatea de Difuziune Radiotelefonică, la Radio România
Istoria instituției a continuat să evolueze odată cu dezvoltarea tehnologiei și transformările societății. La 4 aprilie 1936, Societatea de Difuziune Radiotelefonică și-a schimbat denumirea în Societatea Română de Radiodifuziune.
Un alt moment important a fost anul 1956, când a fost înființată Televiziunea Română. Ulterior, radioul și televiziunea au funcționat împreună în cadrul Radioteleviziunii Române.
Schimbările legislative de după 1989 au redefinit statutul celor două instituții. Prin Legea nr. 41 din 17 iunie 1994, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune au devenit servicii publice autonome, de interes național și independente editorial.
De ce este sărbătorită Ziua Națională a Radioului pe 1 noiembrie
Ziua de 1 noiembrie a fost instituită oficial drept Ziua Națională a Radioului prin Legea nr. 255/2019, în semn de recunoaștere a contribuției radioului la istoria și cultura României.
Sărbătoarea este dedicată tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea acestui domeniu: jurnaliști, crainici, tehnicieni, artiști și profesioniști care, de-a lungul generațiilor, au transmis informații, cultură și divertisment prin intermediul undelor radio.
Dincolo de evoluția tehnologică, radioul și-a păstrat rolul important în viața publică, adaptându-se la noile forme de comunicare și la preferințele ascultătorilor. De la primele transmisii din 1928 până la emisiunile online și podcasturile de astăzi, radioul continuă să fie o sursă de informare și un mijloc de apropiere între oameni.
O altă dată importantă dedicată acestui mijloc de comunicare este 13 februarie, când este marcată Ziua Mondială a Radioului. Aceasta a fost proclamată de UNESCO în 2011 și instituită oficial, în 2012, de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.
Astfel, 1 noiembrie rămâne o zi cu o semnificație aparte pentru istoria presei românești, marcând momentul în care vocea radioului a început să se audă în casele românilor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
