Românii petrec, în medie, 4 ore și 19 minute pe zi pe internet, iar rețelele sociale ocupă un loc important în timpul petrecut online. TikTok este platforma percepută ca fiind cea mai riscantă, urmată de Roblox și Snapchat, potrivit unui studiu realizat la comanda Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).
Cercetarea arată că timpul petrecut pe internet crește semnificativ în rândul tinerilor. Adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani, dar și persoanele din categoria 18-24 de ani, ajung la o medie de 5 ore și 30 de minute de utilizare zilnică, relatează Mediafax.
Cele mai frecvente motive pentru care românii intră pe internet sunt comunicarea, menționată de 96% dintre participanții la studiu, divertismentul și socializarea pe rețelele sociale, ambele cu câte 92%. În același timp, 75% folosesc internetul pentru informare și pentru cumpărături.
Rețelele sociale, principala atracție în mediul online
Rețelele sociale sunt printre cele mai utilizate servicii digitale din România. Potrivit studiului, 96% dintre respondenți accesează zilnic astfel de platforme, timpul mediu petrecut aici depășind 100 de minute.
În cazul adolescenților cu vârste între 14 și 17 ani, utilizarea rețelelor sociale ajunge la aproape trei ore pe zi.
Platformele de căutare și informare sunt folosite de 93% dintre participanți, în timp ce serviciile de video și streaming muzical au o rată de utilizare de 90%. Platformele de cumpărături și servicii sunt accesate de 83% dintre respondenți.
Jocurile online sunt mai puțin populare la nivelul întregului eșantion, fiind utilizate de 37% dintre participanți. Procentul crește însă considerabil în rândul adolescenților: 72% dintre tinerii cu vârste între 14 și 17 ani spun că folosesc astfel de platforme.
Peste 60% dintre români s-au confruntat cu fraude sau conținut înșelător online
Experiențele negative din mediul digital sunt destul de răspândite. Aproximativ 65% dintre participanții la cercetare spun că, în ultimele 12 luni, au întâlnit cel puțin o formă de fraudă sau conținut înșelător pe internet.
Consecințele acestor experiențe se reflectă și în comportamentul utilizatorilor: aproape jumătate dintre cei care s-au confruntat cu astfel de situații și-au modificat modul în care folosesc platformele online.
Cele mai frecvente probleme semnalate sunt:
- 51% dintre respondenți au întâlnit informații false și conținut de dezinformare;
- 38% au fost expuși la deepfake-uri și materiale false generate cu ajutorul inteligenței artificiale;
- 33% au identificat conturi false sau tentative de impersonare a unor persoane și instituții;
- 31% au primit tentative de fraudă prin care li s-au solicitat date personale sau informații confidențiale, prin metode de tip phishing.
În ceea ce privește nivelul de informare, 52% dintre participanți consideră că știu suficient despre riscurile asociate platformelor online. Totodată, 79% sunt conștienți că pot raporta conținutul ilegal direct către platformele pe care îl întâlnesc.
TikTok, platforma percepută ca fiind cea mai riscantă
TikTok ocupă primul loc în clasamentul platformelor online considerate riscante de participanții la studiu. Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 47%, asociază această rețea socială cu riscuri ridicate.
Următoarele poziții sunt ocupate de Roblox și Snapchat, menționate de 33-34% dintre participanți. Facebook, Discord și X sunt, de asemenea, asociate cu un nivel ridicat de risc, procentele situându-se între 29% și 30%.
La polul opus se află Pinterest, YouTube și LinkedIn. Peste 60% dintre respondenții care cunosc aceste platforme le consideră deloc sau foarte puțin riscante.
Studiul arată că românii au început să acorde mai multă atenție protecției datelor personale. Astfel, 68% verifică și modifică, atunci când este necesar, setările de confidențialitate și securitate ale conturilor, iar 43% limitează informațiile personale pe care le publică pe internet.
De asemenea, 40% dintre participanți folosesc autentificarea în doi pași pentru a-și proteja conturile.
Părinții consideră utile controalele parentale, dar puțini le folosesc
Protecția copiilor în mediul digital rămâne o provocare pentru familii. Deși 70% dintre respondenți consideră utile funcțiile de control parental și instrumentele de siguranță puse la dispoziție de platformele online, utilizarea lor efectivă este mult mai redusă.
Doar 34% dintre părinți spun că limitează timpul petrecut de copii pe internet, folosesc funcții de control parental sau monitorizează conținutul accesat de aceștia.
Cercetarea mai arată că 52% dintre părinții care au copii minori au fost de acord ca aceștia să își creeze conturi pe platformele online.
Disponibilitatea părinților de a permite accesul copiilor la rețelele sociale diferă însă în funcție de vârstă. Astfel, 74% dintre părinții cu copii între 15 și 17 ani au fost de acord cu crearea conturilor, procentul scade la 63% în cazul copiilor cu vârste între 12 și 14 ani și ajunge la 38% pentru cei sub 12 ani.
Un alt rezultat care ridică semne de întrebare este că 47% dintre minorii participanți la studiu nu au cerut acordul părinților înainte de a-și crea conturi pe rețelele sociale. În plus, o treime dintre aceștia afirmă că părinții nu folosesc nicio măsură tehnică de control al activității lor online.
Cum a fost realizat studiul ANCOM
Cercetarea a fost realizată la comanda Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), prin interviuri online.
Studiul s-a desfășurat în perioada 4 august – 1 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.450 de respondenți, și a urmărit să analizeze obiceiurile de utilizare a internetului, percepția asupra riscurilor din mediul digital și măsurile adoptate de utilizatori pentru protejarea datelor personale și a copiilor.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
