Românii care se pot retrage din activitate la vârste de aproximativ 48 de ani ar putea fi vizați de schimbări în viitor, dacă propunerile susținute de Ilie Bolojan vor fi transformate în măsuri concrete. Președintele PNL consideră că România nu își mai permite să susțină pensionările atât de timpurii și cere creșterea vârstei de pensionare în mai multe domenii profesionale, nu doar în cazul magistraților.

Pensionarea la 48 de ani nu mai este sustenabilă pentru economia României, susține fostul premier Ilie Bolojan.

Liderul liberal consideră că angajații din mai multe categorii profesionale trebuie să rămână mai mult timp în activitate, iar sistemele care permit retragerea timpurie din muncă trebuie regândite.

Declarațiile au fost făcute joi seara, într-un interviu acordat publicației Spotmedia.ro, în care Bolojan a vorbit despre presiunile asupra bugetului, competitivitatea economiei și necesitatea unor reforme care să încurajeze munca.

Mesajul său este unul clar: România trebuie să crească numărul anilor în care populația activă contribuie la economie, iar pensionările la vârste foarte mici nu mai pot fi susținute în forma actuală.

„Nu mai putem susține sisteme de pensionare la 48 de ani”

Ilie Bolojan a explicat că România are o perioadă de activitate profesională mai scurtă decât alte economii europene sau asiatice.

În opinia sa, această diferență afectează competitivitatea țării și capacitatea de a susține cheltuielile publice.

„Poate nu sună bine ceea ce spun, dar vă rog să vă gândiți că noi lucrăm în economia românească, în perioada de viață activă, un român, 32 de ani, astea sunt datele.

Europenii lucrează între 38 și 40 de ani, asiaticii, 45 de ani, în termeni de competitivitate”, a declarat Bolojan.

Președintele PNL a legat această problemă și de concurența tot mai puternică din partea economiilor asiatice, în special a Chinei, care pune presiune inclusiv asupra industriei europene.

Potrivit acestuia, Europa nu mai poate conta exclusiv pe avantajul tehnologic pentru a-și păstra poziția economică și nivelul de trai.

Este nevoie și de o participare mai mare a populației la piața muncii.

„Gândiți-vă că oricât ai gândi în termeni de tehnologie, în momentul în care nu mai ai un avantaj tehnologic, ceea ce Europa nu prea îl mai are, dacă nu vii cu măsuri care să încurajeze munca, să muncim mai mult, asta este situația.

Domnule, nu ne mai putem pensiona, nu mai putem susține sisteme de pensionare la 48 de ani”, a afirmat liderul liberal.

Nu doar magistrații ar trebui să fie vizați de reformă

Întrebat despre schimbările privind pensiile magistraților și despre posibilitatea unor ajustări ale măsurilor adoptate în timpul mandatului său de premier, Bolojan a susținut că reforma trebuie extinsă și la alte categorii profesionale.

El consideră că actualele reguli trebuie analizate în funcție de activitatea efectiv desfășurată, de riscurile profesionale și de condițiile de muncă.

Liderul PNL a oferit exemplul angajaților din structurile de ordine publică, care pot fi expuși unor pericole în timpul intervențiilor, în comparație cu personalul care lucrează în instituții cu activitate mai puțin solicitantă.

„Dimpotrivă, trebuie luate măsuri ca și în celelalte domenii și nu trebuie să fugim de asta.

Trebuie crescută vârsta de pensionare, pentru că una este, iertați-mă, să fii la Jandarmerie, în Piața Victoriei, să se dea cu bucăți din caldarâm în tine și să stai cu țestoasele respective pe tine, și alta este să fii la sediul unei Curți de Conturi sau al unei instituții relativ liniștite, în pază, în reședințele de județ din România.

Acolo poți să ieși la pensie la 65 de ani”, a explicat Bolojan.

Cu alte cuvinte, fostul premier consideră că nu toți angajații dintr-un anumit sistem profesional ar trebui să beneficieze automat de aceleași condiții de pensionare, indiferent de riscurile și responsabilitățile postului ocupat.

România trebuie să muncească mai mult pentru a-și susține economia

Dincolo de pensiile speciale și de posibilitatea retragerii timpurii din activitate, Bolojan a vorbit și despre necesitatea unor schimbări economice mai ample.

Acesta consideră că reducerea cheltuielilor bugetare nu este suficientă pentru a rezolva problemele financiare ale României.

Este nevoie și de mai mulți oameni activi pe piața muncii, de productivitate mai mare și de investiții în pregătirea profesională.

În acest context, liderul liberal a susținut dezvoltarea școlilor profesionale și încurajarea învățământului care pregătește tineri pentru meserii căutate pe piața muncii.

Bolojan a avertizat că România nu poate evita la nesfârșit deciziile dificile, mai ales în condițiile în care deficitele bugetare au ajuns la niveluri ridicate.

În opinia sa, orice guvern va trebui să reducă risipa din sistemul public și să adopte măsuri care să stimuleze activitatea economică.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007