România se afundă tot mai mult în datorii, iar cifrele oficiale ridică semne serioase de întrebare cu privire la posibilitatea Guvernului de a aproba noi majorări de cheltuieli. Datoria publică a depășit 1.230 de miliarde de lei în august 2026 și a ajuns la 61,1% din PIB, peste limita de referință de 60% prevăzută de Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Datele Ministerului Finanțelor arată că, într-o singură lună, datoria statului a crescut cu aproximativ 25 de miliarde de lei, de la 1.205 miliarde de lei în iulie la peste 1.230 de miliarde de lei în august.

În același interval, ponderea datoriei în PIB a urcat de la 59,8% la 61,1%.

Depășirea pragului legal nu este doar un indicator economic îngrijorător. Ea activează obligații suplimentare pentru Guvern, inclusiv adoptarea unor măsuri de reducere a deficitului bugetar și de readucere a datoriei publice pe o traiectorie descendentă.

Legea impune restricții. Guvernul nu poate ignora depășirea pragului

Potrivit articolului 9 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, datoria publică nu trebuie să depășească 60% din produsul intern brut.

Articolul 13 stabilește măsurile care trebuie aplicate gradual, în funcție de nivelul datoriei.

La depășirea pragului de 50% din PIB sunt prevăzute măsuri pentru înghețarea cheltuielilor salariale din sectorul public.

După depășirea nivelului de 55%, sunt introduse și măsuri privind înghețarea cheltuielilor cu asistența socială.

Odată trecut de 60% din PIB, Guvernul trebuie să inițieze și să aplice un program de reducere a datoriei publice.

Legea prevede identificarea unor măsuri urgente de diminuare a deficitului și a datoriei, prin acte normative adoptate la nivel de lege.

În aceste condiții, orice inițiativă care presupune creșterea cheltuielilor permanente ale statului trebuie analizată prin prisma obligațiilor fiscal-bugetare.

O eventuală majorare care ignoră aceste reguli ar putea intra în conflict cu legislația în vigoare.

Alexandru Nazare avertiza: „disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune”

În august 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, atrăgea atenția asupra consecințelor depășirii pragului de 60% din PIB și avertiza că Guvernul nu poate trata regulile fiscale ca pe simple recomandări.

„Cu o datorie publică de peste 60% din PIB, disciplina fiscal-bugetară este o obligaţie, nu o opţiune.

Legea responsabilităţii fiscal – bugetare nu permite Guvernului aprobarea de cheltuieli suplimentare, cât timp pragul datoriei este depăşit”, declara ministrul.

Într-o postare publicată pe Facebook, Nazare explica și ce restricții presupune această situație:

„Depăşirea acestui prag activează reguli suplimentare pentru controlul cheltuielilor şi reducerea graduală a datoriei, iar Ministerul Finanţelor are obligaţia legală de a informa Guvernul atunci când sunt depăşite pragurile prevăzute de lege şi de a prezenta implicaţiile şi măsurile necesare.

Ce înseamnă concret acest lucru: România are o limită foarte clară pentru noi angajamente bugetare.

Cât timp datoria se menţine la peste 60% din PIB, Guvernul nu poate aproba măsuri care majorează cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistenţa socială”.

Ministrul susținea că aceste restricții trebuie respectate inclusiv în procesul de elaborare a noii legi a salarizării și în cazul altor inițiative care generează cheltuieli permanente.

„Această abordare trebuie să constituie cadrul de referinţă inclusiv pentru definitivarea noii legi a salarizării, dar şi pentru celelalte iniţiative cu impact asupra cheltuielilor permanente.

Astfel, în condiţiile menţinerii datoriei publice peste pragul de 60% din PIB, prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare impun constrângeri suplimentare, inclusiv în ceea ce priveşte majorarea cheltuielilor totale de personal.

Prin urmare, eventualele priorităţi sau realocări între diferite priorităţi trebuie realizate în interiorul anvelopelor fiscal-bugetare stabilite, fără generarea unor presiuni suplimentare asupra traiectoriei de deficit şi datorie publică.”

Nazare excludea derogările de la lege

În aceeași intervenție, Alexandru Nazare avertiza că o eventuală derogare de la regulile fiscale ar putea afecta credibilitatea României și stabilitatea finanțelor publice.

„O derogare de la regulile fiscal-bugetare nu este o simplă formalitate: poate pune sub semnul întrebării credibilitatea şi stabilitatea ţării şi poate expune România la riscuri suplimentare într-o perioadă volatilă.

Este obligatoriu să închidem jaloanele PNRR în termenele asumate şi să răspundem nevoilor legitime din economie şi societate.

Dar toate deciziile la nivel de Guvern trebuie adoptate astfel încât să nu destabilizeze bugetul şi traiectoria de reechilibrare a finanţelor publice.

România nu poate reveni la acumularea de dezechilibre şi nu îşi permite promisiuni bugetare fără acoperire”.

Datoria va continua să crească în următorii ani

Nici perspectivele pentru perioada următoare nu sunt încurajatoare. Estimările Ministerului Finanțelor indică o datorie publică de 61,8% din PIB în 2026, 63,3% în 2027 și 63,9% în 2028. Abia ulterior ar urma să înceapă o reducere treptată a acestui indicator.

Prin urmare, problema nu se limitează la o depășire temporară a plafonului. România riscă să rămână mai mulți ani într-o zonă în care Guvernul are obligații suplimentare privind controlul cheltuielilor și reducerea datoriei.

Marea întrebare este dacă autoritățile vor respecta propriile reguli fiscal-bugetare sau vor încerca să promoveze noi cheltuieli fără să țină cont de constrângerile impuse de lege.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007