Românii care au întârzieri la plata facturilor de energie electrică, gaze naturale, apă, căldură, telefonie sau internet ar putea beneficia de reguli mai stricte în favoarea lor. Un proiect de lege depus recent la Senat propune ca furnizorii să nu mai poată întrerupe serviciile pentru restanțe considerate prea mici și să fie obligați să ofere soluții de plată în rate înainte de a recurge la deconectare.

Inițiativa vine în contextul în care mulți consumatori ajung să acumuleze datorii din cauza dificultăților financiare, iar uneori riscă să rămână fără servicii esențiale chiar și pentru sume relativ reduse.

Proiectul prevede inclusiv măsuri speciale pentru persoanele vulnerabile, familiile afectate de sărăcie energetică și pacienții care depind de aparate medicale alimentate cu electricitate.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pe 9 noiembrie 2026, sub numărul B624/2026, și este susținută de 49 de parlamentari AUR, printre care George Simion, Dan Tanasă și Petrișor Peiu.

Pentru ce datorii nu ar mai putea fi debranșați românii

Una dintre cele mai importante prevederi ale proiectului este introducerea unui prag minim al restanțelor pentru care furnizorii ar putea solicita întreruperea serviciilor.

Mai exact, deconectarea nu ar mai fi permisă pentru datorii mai mici decât valoarea cea mai mare dintre următoarele două sume:

-Echivalentul în lei a 50 de euro, calculat la cursul BNR din ziua emiterii facturii.

-Valoarea medie a facturilor din ultimele 12 luni pentru contractul și locul de consum respectiv.

Cu alte cuvinte, protecția ar ține cont atât de un prag financiar fix, cât și de nivelul obișnuit al facturilor plătite de fiecare consumator.

De exemplu, dacă o persoană are facturi lunare medii de 400 de lei, furnizorul nu ar putea să îi întrerupă serviciul pentru o restanță de 300 de lei.

În schimb, pentru un consumator cu facturi medii de 100 de lei, limita de protecție ar fi echivalentul în lei al sumei de 50 de euro.

Regula ar urma să se aplice indiferent de numărul facturilor neachitate sau de penalitățile acumulate.

Există totuși o excepție: dacă o datorie aflată sub pragul stabilit rămâne neplătită mai mult de 12 luni consecutive, furnizorul ar putea începe procedura de deconectare, însă numai după respectarea etapelor obligatorii de notificare și eșalonare.

Furnizorii ar trebui să ofere plata în rate înainte de debranșare

Proiectul nu se limitează la stabilirea unei sume sub care consumatorii ar fi protejați. Pentru datoriile care ating sau depășesc pragul prevăzut, furnizorii ar trebui să respecte o procedură clară înainte de întreruperea serviciilor.

Astfel, clientul ar trebui informat cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data la care este programată deconectarea.

Notificarea ar trebui să conțină toate informațiile relevante: valoarea restanței, facturile neachitate, penalitățile acumulate, data estimată a întreruperii serviciului și, foarte important, o propunere concretă de achitare a datoriei în rate.

Consumatorul ar avea apoi 15 zile la dispoziție pentru a accepta planul de plată, pentru a solicita modificarea lui sau pentru a achita integral suma restantă.

Perioada de eșalonare ar fi stabilită în funcție de valoarea datoriei:

-Minimum trei luni pentru restanțele mai mici decât dublul pragului de protecție.

-Minimum șase luni pentru datoriile care depășesc această limită.

Atât timp cât clientul respectă ratele convenite, furnizorul nu ar mai putea întrerupe serviciul.

De asemenea, deconectarea ar fi suspendată și în perioada în care furnizorul analizează o solicitare de modificare a planului de plată, dacă aceasta a fost depusă în termenul legal.

Protecția ar continua încă 10 zile după comunicarea răspunsului.

Protecție specială pentru bolnavi și persoanele vulnerabile

O altă prevedere importantă îi vizează pe românii aflați în situații deosebit de dificile.

Proiectul propune ca persoanele vulnerabile și cele afectate de sărăcie energetică să nu poată fi deconectate de la electricitate și gaze naturale pe parcursul întregului an, indiferent de valoarea restanțelor.

O protecție suplimentară ar urma să fie acordată persoanelor care folosesc echipamente medicale alimentate cu energie electrică, atunci când întreruperea curentului le-ar putea pune în pericol viața sau sănătatea.

Pentru a beneficia de această măsură, consumatorul ar trebui să prezinte un document eliberat de medicul specialist sau de medicul de familie. Furnizorul nu ar avea însă dreptul să solicite dezvăluirea diagnosticului medical.

Măsuri similare sunt propuse și pentru alimentarea cu apă, serviciile de canalizare și furnizarea energiei termice, în cazul persoanelor vulnerabile și al celor dependente de echipamente medicale.

Ce se întâmplă dacă un român contestă factura

Inițiativa legislativă introduce și o prevedere importantă pentru consumatorii care consideră că au primit facturi calculate greșit.

Potrivit proiectului, furnizorul nu ar putea întrerupe serviciul pentru neplata unei sume contestate, atât timp cât clientul achită celelalte obligații ajunse la scadență și care nu fac obiectul reclamației.

Protecția s-ar aplica pe durata verificării sesizării de către furnizor și încă 30 de zile după comunicarea răspunsului.

Dacă utilizatorul se adresează ulterior autorității de reglementare sau unui organism de soluționare alternativă a litigiilor, interdicția de deconectare ar continua până la primirea unei soluții și încă 30 de zile.

În cazul în care disputa ajunge în instanță, deconectarea pentru suma contestată ar fi interzisă până la pronunțarea unei hotărâri definitive, cu respectarea termenelor prevăzute de proiect.

Taxele de reconectare ar putea fi limitate

O altă problemă abordată de inițiatori este reprezentată de costurile pe care consumatorii trebuie să le suporte atunci când solicită reluarea furnizării după o deconectare.

Proiectul propune ca taxa de reconectare să nu poată depăși costul real al operațiunii tehnice.

Furnizorii nu ar mai putea include în această taxă penalități, dobânzi sau alte cheltuieli suplimentare.

Mai mult, dacă întreruperea serviciului a fost realizată cu încălcarea legii, reconectarea ar trebui făcută gratuit.

Pentru furnizorii de energie electrică și gaze naturale care nu respectă noile obligații, inițiativa prevede amenzi cuprinse între 10.000 și 200.000 de lei.

Parlamentarii susțin că românii trebuie protejați de debranșările pentru datorii nesemnificative

În expunerea de motive, inițiatorii proiectului susțin că actualele reguli oferă o protecție insuficientă și neuniformă consumatorilor.

Aceștia atrag atenția că există situații în care oamenii rămân fără utilități pentru restanțe de câteva zeci de lei, iar costurile ulterioare de reconectare pot ajunge să fie comparabile cu datoria inițială sau chiar mai mari.

Parlamentarii invocă și Directiva europeană 2024/1711, care introduce măsuri suplimentare de protecție pentru clienții vulnerabili și persoanele afectate de sărăcie energetică.

De asemenea, sunt menționate exemple din Germania, Italia, Franța și Irlanda, unde legislația include diferite mecanisme de protecție a consumatorilor, inclusiv praguri valorice și restricții privind întreruperea serviciilor în anumite perioade.

Inițiatorii precizează însă că proiectul nu urmărește ștergerea datoriilor. Românii ar rămâne în continuare obligați să își achite facturile, iar restanțele ar putea genera penalități și ar putea fi recuperate prin procedurile legale obișnuite.

Scopul declarat este ca întreruperea unor servicii esențiale să nu mai fie folosită ca primă soluție pentru recuperarea unor sume mici și să existe garanții suplimentare pentru persoanele a căror viață sau sănătate depinde de continuitatea furnizării.

Când ar putea intra în vigoare noile reguli

Deocamdată, românii nu pot beneficia de aceste măsuri, deoarece proiectul se află doar la începutul procesului legislativ.

Inițiativa B624/2026 a fost înregistrată la Senat pe 9 noiembrie 2026, fără solicitarea procedurii de urgență.

Senatul este prima cameră sesizată, iar decizia finală va aparține Camerei Deputaților.

Pentru ca noile reguli să devină obligatorii, proiectul trebuie să fie dezbătut și adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial.

În forma actuală, inițiativa prevede că legea ar urma să intre în vigoare la 90 de zile de la publicare.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007