Reorganizarea administrativ-teritorială a României ar putea aduce schimbări importante pentru locuitorii comunelor și orașelor vizate de comasare. Una dintre cele mai importante întrebări privește documentele de identitate: vor fi obligați cetățenii să își schimbe buletinele dacă localitatea în care locuiesc își modifică denumirea sau este reorganizată?
Social-democrații iau în calcul o soluție prin care oamenii să nu suporte din propriul buzunar costurile generate de această reformă. Potrivit propunerii prezentate de PSD, cheltuielile pentru înlocuirea actelor de identitate și a celorlalte documente oficiale ar urma să fie acoperite integral de stat, printr-o perioadă specială de tranziție.
Europarlamentarul Dragoș Benea a oferit explicații despre modul în care reorganizarea ar putea influența adresele din documentele cetățenilor. Acesta a precizat că denumirile satelor vor rămâne neschimbate, chiar dacă unele comune ar putea fi comasate sau ar putea primi alte nume, relatează stiripesurse.ro.
Buletine schimbate gratuit, după comasarea comunelor. Cine suportă cheltuielile
Locuitorii localităților care vor fi afectate de reforma administrativ-teritorială ar putea beneficia de schimbarea gratuită a documentelor de identitate, dacă reorganizarea va impune actualizarea adreselor oficiale.
Soluția discutată de social-democrați presupune introducerea unei perioade de tranziție în care cetățenii să își poată înlocui actele fără să plătească taxele și cheltuielile aferente modificărilor administrative.
Europarlamentarul Dragoș Benea a explicat că statul ar urma să suporte costurile acolo unde schimbarea documentelor devine necesară.
„Se ia în calcul introducerea unei perioade de tranziție, în care cetățenii să-și poată schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale, cheltuielile să fie suportate de stat, acolo unde va fi cazul”, a declarat coordonatorul grupului de lucru.
Prin urmare, propunerea urmărește să evite situația în care oamenii ar trebui să plătească pentru eliberarea unor noi documente exclusiv din cauza reorganizării administrative. Măsura este însă, în acest moment, o variantă luată în calcul în cadrul proiectului, nu o obligație legală deja intrată în vigoare.
Se schimbă numele comunelor, dar satele își păstrează denumirile
Un alt aspect important al reformei vizează diferența dintre denumirea satelor și cea a comunelor de care acestea aparțin.
Potrivit explicațiilor oferite de Dragoș Benea, localitățile componente își vor păstra numele actuale, chiar dacă unitatea administrativ-teritorială din care fac parte va fi reorganizată.
„Satul nu-și va schimba denumirea, dar comuna da”, a precizat europarlamentarul.
Astfel, o comună ar putea fi unită cu o altă unitate administrativ-teritorială sau ar putea primi o nouă denumire, fără ca satele componente să fie nevoite să își schimbe numele.
Aceste modificări ar putea determina actualizarea adreselor din documentele oficiale, motiv pentru care PSD discută despre un mecanism prin care cetățenii să fie protejați de costurile suplimentare.
Cele șase criterii propuse de PSD pentru reorganizarea comunelor și orașelor
Reforma administrativ-teritorială propusă de social-democrați nu ar urma să se bazeze exclusiv pe numărul locuitorilor. Pentru evaluarea comunelor și orașelor ar fi utilizate șase criterii principale, care urmăresc să stabilească dacă administrațiile locale dispun de resursele necesare pentru a funcționa eficient.
Cele șase criterii sunt:
-Populația și evoluția demografică – numărul locuitorilor și modul în care acesta s-a modificat în ultimii ani.
-Situația economică a primăriilor – capacitatea administrațiilor locale de a-și susține cheltuielile și activitățile.
-Capacitatea administrativă – resursele și personalul necesare pentru furnizarea serviciilor publice.
-Conectivitatea – legăturile de transport și accesibilitatea localităților.
-Accesul la servicii de bază – apropierea de școli, unități medicale, transport public și utilități.
-Infrastructura publică locală – starea și nivelul investițiilor realizate în comunitate.
Prin aplicarea acestor criterii, grupul de lucru urmărește să identifice administrațiile care pot funcționa în continuare în formula actuală și localitățile pentru care ar putea fi necesară comasarea sau reorganizarea.
Peste 1.500 de comune și orașe, vizate de discuțiile despre reforma administrativă
Datele prezentate de europarlamentarul Dragoș Benea indică probleme demografice și administrative pentru un număr important de unități administrativ-teritoriale din România.
Potrivit acestuia, peste 450 de unități administrativ-teritoriale au mai puțin de 1.500 de locuitori, în timp ce aproximativ 1.100 au cel mult 3.000 de locuitori.
Nici situația orașelor nu este lipsită de probleme. Europarlamentarul a afirmat că aproximativ 55% dintre orașele din România nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori.
Cu toate acestea, respectivele localități continuă să funcționeze cu structuri administrative specifice statutului de oraș.
Aceste cifre sunt invocate în argumentația pentru reorganizarea administrației publice locale și pentru o analiză mai amplă a modului în care sunt administrate resursele comunităților.
Deocamdată, propunerile privind comasarea comunelor și orașelor, precum și gratuitatea schimbării documentelor, fac parte din discuțiile despre reforma administrativ-teritorială. Până la adoptarea unor măsuri concrete, locuitorii localităților vizate nu trebuie să considere schimbarea buletinelor sau reorganizarea comunelor drept decizii deja aplicate.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
