Credincioșii ortodocși intră duminică, 15 noiembrie 2026, în Postul Nașterii Domnului, cunoscut și sub numele de Postul Crăciunului. Perioada de pregătire spirituală durează 40 de zile și se încheie pe 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, înaintea sărbătorii Nașterii Mântuitorului, celebrată pe 25 decembrie.
Postul Crăciunului nu înseamnă doar renunțarea la anumite alimente, ci mai ales o perioadă de rugăciune, cumpătare, iertare și fapte bune. În tradiția creștină, postul reprezintă un mijloc de curățire sufletească și de apropiere de Dumnezeu.
Postul adevărat înseamnă mai mult decât restricții alimentare
Semnificația spirituală a postului este evidențiată și în Vechiul Testament, în Cartea prorocului Isaia, unde credincioșii sunt îndemnați să îi ajute pe cei aflați în suferință, să împartă hrana cu cei flămânzi și să îi sprijine pe cei lipsiți de adăpost și îmbrăcăminte.
Mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală (1982-2005) sublinia că postul nu trebuie privit ca un scop în sine, ci ca un mijloc de transformare interioară. „Dacă postul nu ne face mai buni, e ca și cum am merge un pas înainte și un pas înapoi, crezând că înaintăm!”, afirma acesta, potrivit Agerpres.
În creștinism, postul este considerat un act de credință și de disciplină spirituală. El presupune nu doar abținerea de la anumite mâncăruri și băuturi, ci și stăpânirea gândurilor, a dorințelor și a patimilor.
Potrivit învățăturilor biblice, Mântuitorul Iisus Hristos a postit 40 de zile în pustie, înainte de începerea activității Sale publice. De asemenea, Sfinții Apostoli au practicat postul, pe care l-au asociat cu rugăciunea și întărirea credinței.
De ce durează Postul Crăciunului 40 de zile
În primele secole ale creștinismului, durata și severitatea postului dinaintea Crăciunului nu erau aceleași în toate comunitățile. Unii credincioși posteau șapte zile, în timp ce alții țineau o perioadă de șase săptămâni.
Rânduiala a fost uniformizată în anul 1166, la Sinodul Local de la Constantinopol, desfășurat în timpul patriarhului Luca Chrysoverghi. Atunci s-a stabilit ca Postul Nașterii Domnului să dureze 40 de zile, începând cu 15 noiembrie.
Postul Crăciunului este considerat unul de asprime mijlocie, având reguli alimentare mai puțin restrictive decât Postul Paștelui.
Ce reguli alimentare se respectă în Postul Crăciunului
Potrivit rânduielilor bisericești, în timpul Postului Nașterii Domnului există zile cu diferite grade de asprime.
În practica monahală:
-Lunea, miercurea și vinerea sunt zile de post mai aspru, cu hrană uscată sau legume fierte fără untdelemn.
-Marțea și joia sunt permise legumele preparate cu untdelemn și vinul.
-Sâmbăta și duminica există dezlegare la pește, cu excepția perioadei 20-24 decembrie.
Dezlegările pot varia în funcție de sărbătorile religioase. Un moment important este praznicul Intrării în Biserică a Maicii Domnului, sărbătorit pe 21 noiembrie, când există dezlegare la pește, indiferent de ziua săptămânii.
De asemenea, în anumite zile dedicate sfinților sau la hramul bisericii, rânduiala postului permite dezlegări la untdelemn, vin și pește.
Credincioșii sunt îndemnați să respecte postul potrivit îndrumării duhovnicului și propriilor posibilități.
Ajunul Crăciunului, cea mai aspră zi de post
Ultima zi a Postului Nașterii Domnului este 24 decembrie, cunoscută drept Ajunul Crăciunului. Aceasta este considerată o zi de post mai aspru, în care tradiția recomandă ajunarea până la Ceasul al IX-lea sau, în unele zone, până la apariția Luceafărului de seară.
În anumite regiuni, se obișnuiește consumul de grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului prorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon.
Ajunarea are și o semnificație simbolică, fiind legată de pregătirea sufletească pentru primirea veștii Nașterii Mântuitorului.
De ce este sărbătorită Nașterea Domnului pe 25 decembrie
Crăciunul este celebrat în fiecare an pe 25 decembrie. Potrivit tradiției creștine, această dată este asociată cu momentul Nașterii lui Iisus Hristos, relatat în Evanghelia după Luca.
Sfântul Ioan Gură de Aur și Fericitul Ieronim menționau că sărbătorirea Nașterii Domnului pe 25 decembrie era cunoscută încă din vechime, în special la Roma.
Alegerea datei are și o posibilă semnificație simbolică, legată de ciclul solar. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul este celebrată pe 24 iunie, după solstițiul de vară, când zilele încep să scadă. În schimb, Nașterea lui Hristos este sărbătorită după solstițiul de iarnă, când lumina zilei începe să crească.
Astfel, Postul Crăciunului rămâne pentru credincioșii ortodocși o perioadă de pregătire pentru una dintre cele mai importante sărbători creștine, în care rugăciunea, generozitatea, iertarea și solidaritatea ocupă un loc central.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
