Multe dintre bisericile județului Sibiu aflate pe lista Monumentelor Istorice și parte din patrimoniul cultural se află în avansată stare de degradare, se arată într-un raport prezentat în ședința de Colegiu Prefectural, ce a avut loc, miercuri, 27 mai.
În județul Sibiu sunt 56 de biserici românești, monumente istorice, din care 59 de zidărie și 8 biserici de lemn, reprezentând un procent de 10% din patrimoniul cultural al județului, însă valoroase din punct de vedere istoric și cultural. Dintre acestea, 18 monumente sunt de categorie „A”, respectiv de importanţă naţională şi universală, restul fiind de categorie „B”, respectiv de valoare locală şi judeţeană. Biserici de lemn sunt la Apoldu de Jos, Ilimbav, Noiștat, Poiana Sibiului, Presaca, Sadu, Sâmgătin și Șura Mare. Răzvan Pop, director executiv al Direcției Județene de Cultură Sibiu a vorbit despre deteriorările survenite, în timp, asupra monumentelor istorice și asupra stării lor de conservare. Din acest punct de vedere el susțină că nu se poate vorbi despre nicio biserică unde starea de conservare să fie „foarte bună”. „Dintre degradările structurale, o parte sunt cauzate de terenul de fundare (la Fofeldea, Ţichindeal, Nou Săsesc, Movile) iar o parte de greşeli de execuţie iniţiale – lipsa fundaţiilor, bolţi executate fără a se studia atent relaţia cu zidurile portante (aşa cum s-a întâmplat la Bungard , Biserica Buna Vestire din Sibiu, str. Justiţiei, nr. 7 , Ocna Sibiului Biserica Sf. Arhangheli din str. Mihai Viteazul, nr. 82, ale căror bolţi iniţiale s-au prăbuşit fiind refăcute la începutul secolului al XIX-lea). Mai grave sunt, din nefericire intervenţiile executate în special în ultimii ani, după 1989, nu doar la acoperiş, ci şi la faţade şi goluri. Aşa s-au pierdut o parte din şarpante istorice, decoraţii ale faţadelor, în special mulurile, brâiele sau alte componente realizate din piatră sau cărămidă şi nu tencuială: bisericile din Arpaşu de Sus, Cârţişoara Oprea şi Streza (faţade tencuite integral cu stropi pe bază de ciment). Tot prin intervenţii neinspirate s-au pierdut şarpanta originală de la biserica Sf. Luca din Sibiu şi o parte din şarpantele originale ale turnurilor clopotniţe din Fofeldea şi Colun”, se arată în raportul prezentat de acesta. Un alt monument care a avut de suferit, de data acesta din cauza igrasiei, este Biserica din Ţichindeal, unde, ansamblul pictural este în pericol de distrugere totală, iar la Biserica de la Sărata, aceeași igrasie distruge componente artistice fără egal. Nu sete omisă nici Biserica din Fofeldea unde deterioararea structurii pune în pericol ansamblul pictural, unul dintre cele mai frumoase din toată Transilvania.
Lista priorităților
În raportul prezentat în cadrul ședinței, a fost prezentată o listă a priorităților absolute, în funcţie de starea de conservare a acestor monumente. Printre ele se numărăr Biserica „Sf. Arhangheli”, din Ţichindeal, comuna Nocrich, Str. Bisericii, unde igrasia amenință pictura interioară foarte valoroasă și care este degradată pe suprafețe mari, Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, din Săsăuș, comuna Chirpăr, unde există probleme structurale și unde se impun lucrări de restaurare ale picturii murale în interior şi la exterior, Biserica „Sf. Nicolae” din cimitirul astuluiNou Săseac, comuna Laslea, unde sunt probleme structurale grave și unde s-au efectuat intervenţii în regim de urgenţă și Biserica „Sf. Vasile”, din Fofeldea, comuna Nocrih unde se impune, în regim de urgenţă, consolidarea picturii murale, din care se desprind suprafeţe pictate şi întocmirea unei documentaţii de rstaurareitegrală a ansamblului pictural.
În ceea ce privește bisericile de lemn, din 8 existente, 5 sunt cu probleme majore. Este vorba despre Biserica de lemn „Sf. Arhangheli”, din Sângătin, comuna Apoldu de Jos, unde s-au înregistrat degradări ale pereţilor de lemn, şarpantei, învelitorii, bolţii din lemn, iar ansamblul pictural necesită restaurări; de Biserica de lemn „Sf. Ioan Evanghelistul”, din Apoldu de Jos, care necesită refaceri și restaurări ale picturilor; Biserica de lemn „Buna Vestire”, din Ilimbav, comuna Marpod, biuserică adusă din satul Noul şi reasamblată, care a suferit degradări biologice și se propune restaurarea integrală, inclusiv a ansamblului pictural; Biserica de lemn „Sf. Treime”, din Presaca, comuna Păuca, la care trebuie ca intervenţii de primă necesitate, înlocuirea învelitorii și eliminarea igrasiei. Nu în ultimul rând s-a vorbit și de Biserica de lemn „Buna Vestire”, din Broșteni, comuna Păuca, unde se impun măsuri de stopare a degradărilor şi ulterior o restaurare generală. „Oricât de multă corespondenţă ar purta instituţia noastră cu Arhiepiscopia Sibiului sau cu parohiile, limitele legislaţiei trunchiază de multe ori eficienţa noastră în aplicarea de sancţiuni. De altfel, am susţinut în mai multe rânduri unele modificări ale legislaţiei, absolute necesare, dar acestea nu au avut nici un efect. Aşa că am încercat să combinăm măsurile coercitive cu stimularea comunităţilor prin alocarea de fonduri, în limitele posibilităţilor. Astfel, am finanţat lucrări sau docuemntaţii de restaurare (avizate de către Comisisa Naţioanl a Monumentelor Istorice – Secţiunea de ComponenteArtistice) la următoarele parohii: Avrig, Sălişte, Gura Râului, Gherdeal, Ilimbav, Săsăuş, urmînd să facem acelaşi lucru, dacă bugetul ne-o va permite, pentru Răşinari şi Movile”, s-a mai arătat în raportul prezentat de Răzvan Pop.
În mare parte, toate aceste monumente culturale și istorice aparțin secolelor al – XVIII-lea şi al XIX-lea.
