Dorian Neagu este singurul reprezentant al sportului sibian care se poate lăuda cu un titlu de campion mondial în ultimii patru ani de zile. Luptătorul de la CS Hwarang Sibiu este cel mai bun sportiv din lume la categoria sa, în proba de spargeri-forţă. Mai mult, el este dublu medaliat cu argint (echipe şi luptă) la Campionatul Mondial, deţinător al titlului european cu echipa României de spargeri-forţă (2014) şi vicecampion european în aceeaşi probă, câştigător al trofeului TKD Champions League (2015) şi multiplu campion naţional la taekwon-do. Dorian este de ani buni în lotul naţional al României şi printre cei mai buni sportivi ai ţării.
REPORTER : Cum ai ajuns la taekwon-do?
Dorian Neagu : Am încept taekwon-do la vârsta de cinci ani împreună cu fratele meu Radu. Totul, cu ajutorul mamei care ne-a dus prima oară la sala de taekwon-do. Ea era pasionată de artele marţiale şi dorea mult ca noi să facem un sport deoarece eram pe la acea vreme grăsuţi. Acest lucru nu ne-a priit foarte mult în primii ani de practicare a taekowndo-ului deoarece acesta cerea multă flexibilitate şi mobilitate. Calităţi pe care le-am obtinut mai greu la început pentru că nu eram prea atras de acest sport. Încercam să evit uneori antrenamentele şi vroiam să ies la joacă cu copii. Tata a fost cel care m-a împins de la spate şi m-a făcut să nu renunţ. Asta a dus ca după câţiva ani de zile să mă facă să iubesc acest sport. Să-l înţeleg din toate punctele de vedere, iar acum face parte din viaţa mea. Este la fel ca „mâncatul dimineaţa, la amiază şi seara”. Taekwon-do a devenit o rutină pe care daca nu o fac simt că ceva nu este în regulă. Pentru mine, nu mai este doar un sport, ci este un mod de viaţă prin care mă dezvolt fizic şi psihic.
R : Ce fel de sportiv este Dorian Neagu?
DN : Ca şi sportiv pot să spun că nu sunt genul înzestrat de la natură pentru taekwon-do. Eu sunt genul de sportiv care trebuie să munceasca din greu pentru a obţine rezultate pe măsură. Acest lucru nu mă deranjează, sunt perseverent în ceea ce priveste munca. Accept cu greu o înfrângere şi trec greu peste aceasta. Vreau mereu să mă perfecţionez din toate punctele de vedere, dar sunt uneori „încăpăţânat” si asta cu siguranţă îi face munca mult mai grea lui Florin (râde). În tkd contează enorm de mult tehnica, care duce la o uşurinţă în mişcare. Pregătirea fizică şi mentală sunt la fel de importante, toate acestea diferă de la sportiv la sportiv. Lucrurile care mă motivează să rămân sus şi să progresez nu ţin de concurenţă, ci de ideea de a fi cel mai bun sportiv din Sibiu şi din România la taekwon-do. Eu fac asta doar pentru a-mi îndeplini ţelurile pe care mi le propun, şi lupt pentru aceste „visuri” mereu…Dacă se întâmplă ca acestea să mă ducă mereu sus, acesta este schimbul care îl obţin pentru munca depusă.
R : La Jesolo ai devenit campion mondial. Spune-mi ce a însemnat acel lucru pentru tine?
DN : În 2015 mi-am indeplinit visul pe care l-am avut de mic, de a fi campion mondial. Încă nu sunt obişnuit cu ideea, am impresia că totul a fost un vis. Însă, deşi sună ciudat, sunt mult mai fericit şi împlinit pentru rezultatul de vicecampion mondial la luptă, care este proba pe care o „iubesc”cel mai mult. Deşi sunt mai bun la spargeri-forţă, întotdeauna mi-am dorit să câştig o medalie la luptă. Până şi înainte de Campionatul Mondial, mă gândeam şi îmi spuneam mereu în gând că o sa fiu campion mondial. Însă mă gândeam doar la luptă, probabil pentru faptul că eram mult mai sigur pe mine la spargeri, iar la luptă aveam nevoie de motivare. Senzaţia pe care am simţit-o pe podium a fost unică, însă atât de scurtă. Aş fi dorit să ţină la nesfârşit! Momentul în care imnul naţional a cântat pentru mine a fost cel mai minunat sentiment pe care l-am avut până acum. Fiind şi la cel mai important campionat din taekwon-do, atunci am simţit că toată munca depusă, toată transpiraţia scursă în antrenamente au fost răsplatite. În timpul pregătirii, am avut un citat care m-a făcut să nu renunţ : „Humankind cannot gain anything without first giving something in return. To obtain, something of equal value must be lost”. (Omenirea nu poate câştiga nimic înainte de a da ceva în schimb. Pentru a obţine acel lucru, trebuie să piardă ceva de valoare egală)
R : Care sunt oamenii care te-au ajutat ca să ajungi cel mai bun sportiv din lume la spargeri-forţă?
DN : În primul rând, părinţii mei care m-au susţinut în tot acest timp din toate punctele de vedere. Le datorez toate mulţumirile…şi tot nu sunt de ajuns. Fratele meu Radu este un sprijin moral pentru mine, ne susţinem unul pe altul în orice facem. La antrenamente sau în viaţa de zi cu zi, este „cel mai bun prieten al meu”. Nimic nu se compară cu el, are la rândul lui rezultate excepţionale : cel mai bun rezultat al său, locul I la Cupa Mondiala la juniori II (-14 ani, anul 2008). Coincidenţa face ca amândoi am devenit campioni mondiali în aceeaşi ţară, Italia. Apoi, este Florin Bîrluţ, antrenorul meu, care este un exemplu pentru mine. El este omul care a avut o influenţă foarte mare în dezvoltarea mea fizică şi psihică, fiind alături de mine de mai bine de 13 ani. M-a îndrumat mereu spre ce este mai bine, atât în taekwon-do cât şi în viaţa de zi cu zi. „Succesul” meu nu îmi aparţine în toatalitate, acesta fiind imposibil fără ajutorul lui Florin. Cu siguranţă, dacă performam la orice alt club din ţară nu aş fi ajuns la această performanţă. Acest succes mondial este datorat pregătirii mele din toate punctele de vedere de când am început practicarea taekwon-do-ului alături de Florin, căruia îi mulţumesc pentru tot ajutorul dat şi munca depusă pentru realizarea acesui vis..
R : Cine este sportivul tău preferat?
DN : Mulţi campioni merită toată admiraţia, însă atunci când mă gandesc la acest lucru îmi vine în minte Tomasz Barada (6x Campion European, 3x Campion Mondial luptă). El este un exemplu pentru mine, pentru modul în care s-a dedicat taekwon-do-ului, în stagiul care l-a ţinut în Sibiu, anul trecut. Ne-a povestit despre succesul lui si a spus că acesta a venit datorită muncii grele depusă în antrenamente. Spunea că se antrena zilnic indiferent de vreme, condiţii de sănătate, anturaj (chiar dacă prietenii îl chemau în oraş sau la vreo petrecere acesta spunea că daca avea în acel moment antenament renunţa la tot pentru a merge la acel antrenament) acest lucru m-a motivat să muncesc şi mai mult..
R : Ce urmează pentru tine în acest an?
DN : Restul anului 2015 îmi aduce un nou „vis” de îndeplinit, Campionatul European din Scoţia (octombrie) pentru care am aceleaşi ţeluri ca şi la Campionatul Mondial.
Citeşte şi un articol despre performanţa fabuloasă a sportivilor din Sibiu la Campionatul Mondial de la Jesolo :
http://www.sibiu100.ro/sport/45620-performanta-fabuloasa-pentru-sportul-sibian-dorian-neagu-a-castigat-titul-de-campion-mondial/
