„Există o taină la care este supusă Biserica în fiecare post al Paştelui, nu cumva să căpătăm liniştea necesară să înţelegem aceste chemări ale Mântuitorului. E bine să se huruie în urechile noastre toate zdrăngăniturile şi toate tablele murdare ale lumii din jur, pentru ca sunetul lor să ne asurzească şi să nu mai fim dispuşi să ne lipim de Hristos”. Cuvintele îi aparţin părintelui Constantin Necula şi le regăsim în cartea ce adună o parte din meditaţiile rostite la emisiunea „În drum spre Emaus”, de la Radio Trinitas. Afirmaţiile nu au fost făcute însă în acest an, ci, probabil, anul trecut.
Totuşi, citindu-le, nu putem să nu constatăm că au rămas la fel de actuale.
În aceste săptămâni premergătoare Patimilor lui Isus, încordarea în plan social ne ţine lipiţi cu ochii şi urechile de evenimente, distrăgându-ne întreaga concentrare de la spiritualitatea momentului. DNA continuă să ne surprindă cu anchetele, candidaturile aşteptate sau neaşteptate se ţin lanţ, negocierile politice pentru atragerea de primari în taberele adverse sunt în toi, numărătoarea caselor preşedintelui încă suscită interes, iar pasiunile sportive ne plasează în tot felul de dispute. Într-un astfel de context agitat, ajungem să fim târâţi prin labirinturile cotidiene şi uităm că timpul nostru pe pământ este limitat, iar, odată irosit, e pierdut pentru totdeauna.
Bruiajele de tot felul ne ţintuiesc spre laturile de jos ale existenţei, astfel încât ajungem incapabili să mai privim spre Cer. Ne-am obişnuit ca lumea în care trăim să fie a oamenilor singuri, obosiţi, anxioşi, prinşi într-o cursă disperată după bunuri materiale. Nu putem să fim însă mulţumiţi de noi înşine, de viaţa noastră, dacă nu îi dăm şi sufletului timpul necesar să reflecteze la cele spirituale, dacă nu ne acordăm răgazul să simţim şi să păstrăm în suflete lumina care se revarsă de sărbători.
Seneca, unul dintre cei mai mari filosofi ai Romei antice, considera că „problema nu este că timpul vieţii e scurt, ci că irosim o mare parte din acest timp”.
Urmează săptămâna Patimilor Domnului, culminând cu Răstignirea şi Învierea, iar „zdrăngănituri” şi „table murdare care să ne asurzească” vor mai fi şi în următoarea perioadă.
Acum însă e momentul să ne dăm şansa să zăbovim mai mult prin staţiile sufletului nostru, pentru a fi pregătiţi să pornim şi noi în „drumul spre Emaus”, alături de Iisus. Vă dorim un Paşte fericit şi luminat !
Publicitate
