România se numără printre primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară, potrivit datelor transmise joi de Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).
Într-un comunicat de presă al SSNN se precizează că mortalitatea de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276,5 la 100.000 de locuitori. De asemenea, date recente arată că prevalenţa globală a AVC este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.
SSNN citează un raport al Comisiei Europene care arată că, în anul 2010, în România, rata mortalităţii secundară AVC a fost de 314,2 la 100.000 de locuitori, fiind pe locul trei pe continent, după Macedonia şi Bulgaria.
„Din nefericire, vârsta la care apare această afecţiune gravă este din ce în ce mai tânără, iar rata globală la adulţii tineri a crescut dramatic. În plus, nu există nicio ţară a lumii în care numărul absolut de persoane afectate de această boală să fi scăzut. Potrivit ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre aceşti pacienţi decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. Pentru aceştia din urmă, neuroreabilitarea rămâne singura şansă la o viaţă normală”, se arată într-un comunicat.
SSNN menţionează că nu există diferenţe mari în ceea ce priveşte factorii de risc între ţările Europei de Vest şi de Est, doar ordinea lor este diferită.
Astfel, pentru Europa de Est, aceştia sunt reprezentaţi de hipertensiunea arterială, consumul excesiv de băuturi alcoolice, fumatul, obezitatea, dieta săracă în legume şi fructe, aportul crescut de sare în alimentaţie, hiperglicemia, hipercolesterolemia şi sedentarismul.
„Toţi aceşti factori pot fi preveniţi printr-un stil de viaţă echilibrat şi prin sport. Scăderea incidenţei acestei boli şi reducerea impactului socio-economic se poate realiza doar prin modificarea modului în care această patologie este privită şi tratată. Acest obiectiv poate fi atins doar printr-un proces continuu de educaţie atât din punct de vedere profesional, cât şi public”, subliniază aceeaşi sursă.
Sursa: Agerpres
Publicitate
