Senatorul Ion Ariton, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc, a declarat, luni seară, printr-un comunicat de presă, că relațiile de dezvoltare economică dintre România și Asia au fost inițiate de Emil Boc, prin intermediul unor vizite oficiale făcute în timpul mandatului de premier.
Ariton susţine că, în timpul mandatului său de ministru a efectuat două vizite oficiale în China – prima, în august 2011, într-o delegaţie condusă de prim-ministrul Emil Boc, şi a doua, în octombrie 2011, în fruntea delegaţiei Ministerului Economiei, când a avut loc şi a XXI-a sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno – Chineze de colaborare economică.
Pe parcursul primei vizite, fostul ministru afirmă că delegaţia română a avut întâlniri cu preşedintele, premierul Republicii Populare Chineze, cu miniştri ai guvernului chinez şi cu reprezentanţi ai mai multor companii chineze interesate de investiţii in România. Prim-miniştrii celor două ţări au stabilit ca prioritare proiecte majore de investiţii chineze în România: Unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, Centrala hidroelectrică de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, Autostrada de centură a municipiului Bucureşti, Canalul Dunăre-Bucureşti şi Canalul Siret-Baragan.
‘Am prezentat, atunci, partenerilor chinezi şi proiectele de investiţii pentru reabilitarea Termocentralelor de la Doiceşti şi Turceni (între timp, proiectul de la Turceni s-a materializat împreună cu China Huadian Engineering). Ca urmare a primelor discuţii, în data de 19 octombrie 2011, Nuclearelectrica SA şi China Guangdong Nuclear Power Group au semnat la Beijing acordul de confidenţialitate privind accesul companiei chineze la documentaţia proiectului privind construirea Unităţiilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, iar reprezentanţilor părţii chineze le-a fost înmânată documentaţia pentru depunerea de oferte angajante. De asemenea, firmele China Gezhouba şi Sinohydro Corporation s-au arătat interesate de proiectul de la Tarniţa Lăpuşteşti’, spune Ariton.
Ion Ariton consideră că și proiectul AGRI de aducere a gazelor lichefiate din Azerbaidjan în Europa a fost iniţiat încă din septembrie 2010.
‘El a fost iniţiat în septembrie 2010, la Baku, cu prilejul vizitei oficiale efectuate de preşedintele Traian Băsescu în Azerbaidjan, când am semnat, în numele României, un acord de colaborare cu miniştrii Economiei din Azerbaidjan şi Georgia. În ianuarie 2011 a fost obţinut certificatul de înregistrare a companiei de proiect, AGRI LNG Project Company SRL cu sediul în Bucureşti, iar în luna februarie a avut loc prima reuniune a miniştrilor energiei din ţările participante: Azerbaidjan, Georgia, România. La Adunarea Generală a Acţionarilor din martie, a fost aprobată intrarea Ungariei în proiect. După a doua reuniune interministerială, desfăşurată în mai, acţionarii au aprobat majorarea capitalului social al companiei în vederea realizării studiului de fezabilitate. În data de 2 decembrie 2011, a fost publicat pe site-ul Romgaz şi pe site-ul AGRI anunţul de participare pentru selectarea proiectantului, în vederea elaborării Studiului de Fezabilitate, cu termen de finalizare 2012’, afirmă Ariton în comunicat.
Senatorul democrat-liberal a mai amintit şi de Forumul Economic cu ţările membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului, organizat între 8-9 martie 2011, la Bucureşti, şi de importanţa vizitei oficiale pe care a făcut-o în noiembrie 2011, în Emiratele Arabe Unite.
Fostul ministru al Economiei mai afirmă că a acordat, în timpul mandatului său, o atenţie ‘deosebită’ relaţiilor cu Federaţia Rusă.
‘În acest sens, am avut două întâlniri cu preşedintele Gazprom, Alexey Miller. Prima, în octombrie 2010, la Bucureşti, iar a doua, în octombrie 2011, la Moscova. În urma discuţiilor, partea rusă a acceptat să livreze gaze direct către România, pentru companii în care este asociat şi Gazprom şi care produc energie pe bază de gaze naturale. De asemenea, în octombrie 2011 am participat la a zecea Reuniune a Comisiei Mixte de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică la Moscova. Reuniunea nu mai avusese loc din 2007. În cadrul reuniunii au fost analizate situaţia colaborării comercial-economice şi investiţionale, cooperarea în domeniile energie, transporturi, industrie, agricultură, turism, în domeniul tehnico-ştiinţific şi pe linia colaborării între camerele de comerţ şi industrie’, afirmă Ariton în comunicat.
