Mă încearcă parcă o buclucașă nostalgie după efervescența / activismul contagios al trecutei campanii electorale. Îmi mai alin și liniștesc gândul doar la perspectiva apropiatelor campanii (parlamentare și prezidențiale). Și aștept cu (ne)răbdare să scap de incertitudinea candidaturii ori ba a unor vajnici osârduitori pentru binele românilor. Băiat de (mare) treabă, Marcel Ciolacu a ieșit la interval și ne-a spus că, în ciuda împotrivirii sale, dacă partidul a tot insistat și l-a rugat cu atâta ardoare, nu a avut ce face, s-a resemnat și a acceptat să își anunțe totuși candidatura.
PNL stă după Ciucă, să își termine odată monumentala aia de carte. Volum în care s-a investit mai mult decât pentru toți scriitorii români la un loc, de treizeci de ani încoace. Doar că, bată-i vina, cârceii ăia musculari (manuali!) nu-i dau pace și nu mai reușește să se termine odată!
George Simion s-a trezit peste noapte plagiat la programul de guvernare de Kamala Harris, care s-a găsit și ea ca tuta în târg să le ofere americanilor vreo trei milioane de locuințe noi, subvenționate din pușculița statului. No, să vadă și el că povestea cu hârjoneala între ruși și americani nu e chiar de ici-de colo.
Geoană cred că așteaptă să îi mai crească puțin părul, să dea bine în poze. Fie ele și ale PNL-ului, care se zice că l-ar curta ca un dezmățat în ultima vreme.
Despre Elena Lasconi…, numai de bine! Numai să se hotărască odată cu cine votează: cu ăia cu Doamne-Doamne, sau cu seculariștii fără niciun „Dumnezău”. Nu de alta, dar predilecția ei pentru pribegia tot mai asiduă pe la mănăstiri, pozele alea cu crucea afișată ostentativ la gât, în ciuda Drulei, nu prea cadrează cu ce ne-a livrat până acum ca ideologie partidul. Și să nu se mai ia de Ciolacu, ci să își vadă de Barna din ochii ei! Și, între noi fie vorba, o „oamă” care nu reușește să își gestioneze o familie, parcă greu ne convinge că ar putea să se descurce cu o țară.
Apropo de Lasconi… Șoșo parcă a intrat într-un con de umbră, deși e destul de greu pentru ea să se încadreze cu înregimentarea dată. Pe tușă, se încălzește Cosmin Gușă, Kelemen Hunor și alți ostenitori pentru bunăstarea românilor.
Sibiul zace în propria-i ignoranță politică. FDGR nu prea are de ce să se agite, asta e drept! S-a văzut cu Primăria în căruță și vom auzi de formațiune peste următorii patru ani. Plus că are asigurat, ca minoritate, un post de deputat! PNL l-a ejectat pe Adrian Bibu, deși de bun simț ar fi fost să se producă și alte demiteri, în condițiile în care partidul l-a încurcat destul de mult prin contra-campanie. Sub scorul partidului au fost și alți candidați locali, doar că șefii dânșilor de partid, nu au catadicsit să își facă o problemă din asta.
Sufăr, vă mărturisesc, de absența totală a Ruxandrei Cibu Deaconu, proaspăt desemnată de USR Sibiu, pentru rezultatele „excepționale” la locale, cap de listă la Senat. Niscaiva membri de vază USR s-au minunat / revoltat de decizie, pe facebook, însă cuprinși de remușcări au șters destul de repejor postările. Îmi lipsesc întâlnirile cu sibienii din cartierele orașului, grija ei pentru mediul de afaceri, pe care îl provoca la te miri ce dezbateri, florile USR care împânzeau Sibiul, filmulețele motivaționale.
Pe de altă parte, mail-ul redacției se usucă de dor după analizele punctuale aplicate pe nevoile orașului ale unui alt candidat, „platformat” și el după alegerile locale.
AUR e în continuare în metastază. Mai dă afară din oameni, se contrează de câte ori are prilejul pe candidații pe care să îi „listeze” la parlamentare și face casă bună (din aia, la 35.000) cu incoerența lor programatică.
Ciubega (PSD) e băiat fain în continuare. Și atât. Faraon încă se gândește să se răzgândească dacă se bagă sau nu în vreo altă combinație „partidică”. Să nu îl uităm pe Zară! Deși, așa cum ne-a obișnuit, cu siguranță nu ne va uita el pe noi nici la următoarele alegeri.
Vreți-nu vreți, pentru flori, dezbateri cu oamenii de afaceri, proiecte beton pentru comunitate, întâlniri cu candidații prin piețele și cartierele sibiene, analize ale problemelor orașului, soluții care mai de care mai grandioase, trebuie să mai așteptați vreo 4 ani. Până atunci, vestea bună e că la Primărie s-au mai decongestionat puțin problemele de la urbanism. Ceea ce denotă faptul că o pensionare la vreme (cea de pe urmă măcar) chiar face bine pentru sănătatea unui oraș!
