Prefectul Horaţiu Răcuciu a emis, luna trecută, un ordin privind constituirea de echipe mixte locale de verificare şi control al magazinelor care vând produse etnobotanice, ca urmare a prevederilor ordinului comun semnat de miniştrii Finanţelor, Sănătăţii, Administraţiei şi Internelor. Grupul de lucru cuprinde reprezentanţi de la Direcţia de Sănătate Publică, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană, Garda Financiară, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean, planul de acţiuni fiind întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Sibiu. „Aceste controale vor fi începute în această săptămână şi vor avea loc poate chiar săptămânal. Astfel de controale se efectuau şi înainte, însă erau sporadice şi nu aveau rezultatele scontate. În acest moment, am găsit pârghii pe care le vom pune în aplicare”, a declarat, la 1 martie, Tiberiu Ivancea, inspectorul-şef al IPJ Sibiu. S-au controlat „locurile şi mediile în care se produc, comercializează şi consumă substanţe sau produse noi cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii”. Din şase, au rămas doar două La începutul campaniei, în judeţ erau şase magazine de produse etnobotanice, cinci în municipiul Sibiu şi unul în Mediaş. După două săptămâni de la demararea campaniei, au rămas doar două. Trei s-au închis din proprie iniţiativă, inclusiv cel din Mediaş, iar unul a fost amendat şi i s-a suspendat activitatea pentru trei luni. Potrivit unui comunicat al Prefecturii, la cele două magazine rămase, comisia a emis şase sancţiuni pe probleme de fiscalitate şi nerespectarea protecţiei consumatorului. Magazinul închis este deschis Reporterul Sibiu 100% a încercat să cumpere substanţe etnobotanice de la magazinele de vise din oraş în timpul controalelor instituţiilor statului. Majoritatea uşilor erau închise. Se ştia că este o perioadă de control şi mai toţi au închis săptămânile acestea. Pe strada Rennes, ,,magazinul de vise” avea uşa închisă şi anunţul ,,Vin în 10 minute”, deşi înăuntru erau 5 persoane. Reporterul nostru a fost primit după insistenţe, pretinzând că vrea să cumpere de la ei. Toţi cei din magazin au devenit reticenţi. Patronul, un individ la vreo 30 de ani şi cei 4 tineri prezenţi acolo se uitau suspect la noul venit. Am încercat să aflu ce substanţe au, cum se consumă. Mi s-a indicat o listă să îmi aleg un produs. ,,Aici nu se procedează aşa. Vii, ceri, plăteşti şi pleci. Fără întrebări!”, mi-a zis patronul când a aflat că sunt prima oară într-un astfel de magazin. Controale şi amenzi la „magazinele de vise” În urma controalelor, Inspectorii de la Protecţia Consumatorilor au dat trei amenzi a câte 1.000 de lei. Potrivit comisarului-şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor, Dumitru Băra, deficienţele constatate au fost etichetarea necorespunzătoare a produselor, lipsa elementelor de identificare şi caracterizare a produselor, neanunţarea corespunzătoare a perioadei de reduceri şi fumatul în incinta societăţii. Inspectorii au oprit temporar de la comercializare 340 de pliculeţe pe ambalajele cărora scria „îngrăşământ” şi care nu aveau notate, în conformitate cu cerinţele UE, modalităţile de utilizare şi conţinutul. Garda Financiară poate verifica doar provenienţa mărfurilor, circulaţia şi autorizaţia lor. Pot fi acordate amenzi între 8.000 şi 10.000 de lei şi suspendarea activităţii pe 3 luni, pentru nemarcarea bonului fiscal, în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. Până acum, Garda Financiară a acordat o singură amendă, la începutul lunii februarie, de 8.000 de lei, cu suspendarea activităţii pe 3 luni a comerciantului de substanţe etnobotanice BP Construct. „Toleranţa este zero faţă de acest fenomen, iar amendele practicate au fost amendele maxime sau aşa-numitele amende de descurajare”, a declarat comisarul-şef Nicu Florescu. Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Sibiu a analizat unele produse şi a ajuns la concluzia că substanţele nu corespund cu denumirile de pe ambalaje. „S-au făcut verificări la 10-15 produse, care circulă sub declaraţia falsă de îngrăşământ chimic (potenţiatori de creştere). Ele nu au componentă chimică, au doar denumirea de potenţiatori”, a declarat ing. Stelian Iliu, inspector în domeniul fertilizanţi la Direcţia pentru Agricultură. Conform informaţiilor Prefecturii, fiecare „magazin de vise” vinde marfă de 7-8.000 de lei zilnic, iar până acum, suma totală a amenzilor este de abia 33.600 de lei. La Urgenţe, cinci cazuri pe 2011 Conform unei declaraţii a Spitalului Judeţean Sibiu, de la începutul anului, la Unitatea Primiri Urgenţe s-au înregistrat cinci cazuri de intoxicaţii cu substanţe toxice şi etilism, patru bărbaţi şi o femeie, cu vârste cuprinse între 18 şi 51 de ani. Pacienţii au primit îngrijiri medicale şi nu au necesitat internare. ªi la Spitalul de Psihiatrie se prezintă astfel de cazuri. De la începutul anului, se înregistrează doi-trei pacienţi pe lună cu consum de substanţe etnobotanice, fie aduşi de apropiaţi sau, mai rar, din proprie iniţiativă. Cum însă nu există teste pentru a depista consumul de etnobotanice, totul se bazează pe declaraţiile pacienţilor… şi majoritatea nu declară aceasta. Ce spune psihiatrul? Dar ce se află cu adevărat în aceste pliculeţe? Dr. primar psihiatru Daniela Vulc, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Psihiatrie „Gh. Preda” din Sibiu, confirmă că „pe acele pliculeţe, care se vând consumatorului, nu sunt specificate nici plantele introduse şi nici combinaţiile şi concentraţiile lor, dar efectele lor asupra stării psihice a persoanei se înscriu în cele trei mari categorii: euforizante, sedative şi halucinante”. Un amănunt puţin cunoscut este că unii consumatori de substanţe etnobotanice, „odată ce întrerup consumul, se trezesc cu surpriza ca după o perioadă de timp, care poate ajunge şi până la o lună, fac flash-back-uri, adică reîntoarceri ale simptomelor de tip halucinator şi atunci se sperie”, declară dr. Daniela Vulc. Aceste substanţe care produc un efect tardiv, simptomele revenind chiar dacă persoana nu se mai află sub influenţa directă a substanţei, sunt asemănătoare cu drogurile halucinogene pure, de tipul LSD. „Nu am primit până acum niciun fel de raport cu privire la substanţele etnobotanice. Din analizele toxicologice care se fac la Medicină Legală, până acum nu am văzut să fie testate aceste substanţe, pentru că se consideră că sunt plante, iar dacă este vorba despre o plantă, ea nu-ţi va apărea în sânge, pentru că nu este o substanţă străină care să poată fi detectată”, a adăugat dr. Daniela Vulc. În ce priveşte dependenţa, s-a constatat numai o dependenţă psihologică: „Nu s-a înregistrat o dependenţă biologică, până în prezent. Ce înregistrăm noi sunt intoxicaţiile, adică efectul direct al consumului”. O şansă: Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog La CPECA, consumatorii de substanţe etnobotanice pot fi evaluaţi şi consiliaţi cu privire la dependenţa lor, toate serviciile fiind gratuite şi confidenţiale. „Evaluarea constă în discuţii cu părinţii şi cu tânărul cu privire la consumul de substanţe etnobotanice şi la obiectivele din viaţa lui. Majoritatea sunt într-o fază iniţială de consum şi deja au apărut schimbări negative în viaţa lor şi îşi pun un semn de întrebare”, declară Maria Radu, coordonatorul centrului. De curând tinerii pe care CPECA îi are în evidenţă şi evaluare sunt îndrumaţi spre un curs de conştientizare a efe
ctului consumului de substanţe etnobotanice, destinat elevilor cu vârste între 14 şi 21 de ani. Cursul se desfăşoară în grupuri de 6-12 tineri, pe o perioadă de două zile, cu acordul părinţilor şi al şcolilor. Până acum, s-au format trei grupuri, din partea a două licee importante din Sibiu, care s-au arătat disponibile să organizeze cursul. 5.000 de elevi luptă pentru interzicerea etnobotanicelor În februarie, Consiliul Naţional al Elevilor a iniţiat o campanie pentru închiderea „magazinelor de vise”, iar prin substructura sa, Consiliul Judeţean al Elevilor din Sibiu, a înaintat un comunicat ce solicită Consiliului Local să se urmeze „toţi paşii legali până la interzicerea în totalitate a drogurilor legale şi a tuturor formelor de distribuire a acestora”. Comunicatul a fost înaintat şi Primăriei Sibiu, Consiliului Judeţean, Prefecturii, Inspectoratului Judeţean de Poliţie şi CPECA. Elevii vor să organizeze un front comun, apelând la autoritatea instituţiilor statului. S-au strâns 5.000 de semnături ale elevilor pentru această campanie. A urmat o acţiune de sensibilizare în instituţiile de învăţământ din judeţ, cu ajutorul psihologilor şcolari, şi s-au aplicat chestionare, pentru a pune în evidenţă problema reală a consumului de substanţe etnobotanice în rândul elevilor. „Nu este în regulă să fie legalizată distribuţia acestor substanţe, cu atât mai puţin cu cât aceste magazine se află într-o arie apropiată şcolilor, elevii având acces la ele mult mai uşor. Cred că singura modalitate prin care ele pot fi desfiinţate este să nu mai primească autorizaţie de funcţionare de la Primărie, la începutul anului viitor, sau printr-o decizie a Guvernului”, a declarat Georgiana Epure, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor din Sibiu, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Octavian Goga”. Sibiul este plin de consumatori Efortul autorităţilor din ultima vreme în toată ţara de a verifica aceste magazine este pentru că numărul de consumatori a crescut alarmant. Conform statisticilor, printre consumatorii de etnobotanice, cei mai mulţi sunt tineri, cu vârste cuprinse între 16 şi 20 de ani. Reporterii Sibiu 100% au stat de vorbă cu câţiva consumatori din Sibiu, liceeni şi studenţi. ,,Nu creează dependenţă. De aia iau. Ce vrei să mă apuc de cocaină?”, ne-a explicat Marian, elev de liceu. Opinia lui este împărtăşită de majoritatea consumatorilor din oraş, deşi medicii psihiatri sunt de altă părere. ,,Am fumat prima oară ceva substanţe din astea. Dar nu ştiu ce era exact, că mi-a dat o prietenă când eram la club”, ne povesteşte Adina, studentă la Drept. De altfel, întrebaţi unde consumă aceste substanţe, utilizatorii sibieni cu care am vorbit au spus că mai ales la club, baruri, dar şi acasă uneori. Nu există statistici oficiale privind numărul de consumatori în Sibiu, dar în liceele unde am întrebat, mai mult de jumătate din elevii chestionaţi au consumat măcar odată astfel de susbtanţe. Ioana Mălău
Publicitate
