În anul Avram Iancu, așa cum a fost stabilit oficial de Guvern anul 2024, și la 200 de ani de la nașterea Crăișorului Munților, Sibiul a trăit și el atmosfera generată de lansarea filmului „Avram Iancu împotriva Imperiului”. Sibienii au umplut sala cinematografului sibian Cinegold, în care a avut loc avanpremiera filmului, într-un oraș în care Avram Iancu este respectat și adorat, mai ales că întotdeauna Sibiul a fost un oraș multicultural și multietnic.
Sibiul a jucat un rol important în viața pașoptistului și conducătorului Revoluței de la 1848-1849 din Ardeal, iar producătorii filmului au surprins perfect momentele în care Sibiul și-a pus amprenta pe existența lui Avram Iancu. Să nu mai amintim faptul că în film Avram Iancu este jucat de Horia Fedorca, actorul Teatrului Național Radu Stanca din Sibiu, care la cei 26 de ani îl interpretează într-un mod foarte credibil pe Crăișor. Filmul este credibil sub toate aspectele: intonarea graiului ardelean al moțului, gesturile, mișcările și trăirile acestuia. Mai mult, filmul produs de Alin Panc și vărul Săndel, împreună cu regizorul Theo Thorn, redă evenimente importante din vizitele acestuia la Sibiu. Este elocvent și adevărat momentul în care Avram Iancu îl înfruntă pe Mitropolitul Andrei Șaguna, înainte de a pleca la luptă în munți. Trebuie menționat că rolul mitropolitului este jucat chiar de interpretul de muzică populară Ionuț Fulea, care a creat o scenă memorabilă.
Surpriza cea mai mare a filmului, în ceea ce ne privește, ca sibieni, este momentul vizitei lui Avram Iancu, în perioada de decădere și la capătul puterilor, după înfrângerea Revoluției, în casa lui Ilie Măcelariu, originar din Miercurea Sibiului, dar stabilit la Sibiu. Trebuie spus că Ilie Măcelariu este membru fondator al Partidului Național Român din Transilvania, a cărei conferință națională a avut loc la Miercurea Sibiului, în 1869. De altfel, istorici susțin că în casa lui din Sibiu (actualul bulevard al Victoriei, nr. 29) l-a găzduit și îngrijit în anul 1852 pe Avram Iancu, care dădea primele semne de boală. Dialogul din film dintre cei doi constituie un moment de referință. Și în sfârșit, dincolo de documente, am avut ocazia să-i vedem aura de care se tot vorbește a lui Ilie Măcelariu, un personaj istoric care ar trebui valorizat și mai mult de comunitatea sibiană.
De asemenea, un alt moment care îl leagă pe Avram Iancu de Sibiu în film este slujba pe care i-o propune împăratul Franz Josef acestuia, ca să activeze ca funcționar imperial în Sibiu, Hermannstadt la acea vreme, imediat de după înfrângerea Revoluției, scenă prezentată prin citirea unui document pe care Avram Iancu îl avea asupra sa. Una peste alta, un film reușit și corect dacă ești sibian și ardelean, însă unul alambicat și întrebător dacă nu ai cunoștințe despre viața și lupta politică a Crăișorului Munților. Un film de care România avea nevoie, mai ales că de la celălalt film important dedicat lui Avram Iancu, „Munți în flăcări” (1980), cinematografia românească a căzut în adormire în ceea ce-l privește pe Eroul ardelenilor. Filmul este un omagiu bine-venit pentru aniversarea lui Iancu din acest an.
Filmul a venit să mai astupe din golul existent în ceea ce privește conservarea memoriei eroului național al ardelenilor, din ultimii ani, în condițiile în care autoritățile locale sibiene au încercat (deja s-au făcut câțiva ani, dar fără sprijin guvernamental) să amplaseze o statuie a lui Avram Iancu în Parcul ASTRA. Inițiativă rămasă și acum fără sorți de izbândă.
Să nu mai punem la socoteală faptul că în anul 2022, când s-au comemorat 150 de la nașterea lui Avram Iancu, comunitatea sibiană, ca de altfel și România, a ratat complet momentul, chiar dacă Sibiul deține câteva instituții de cultură absolut emblematice pentru Ardeal. Necesitatea apariției unei statui a Crăișorului Munților în Parcul ASTRA este tot mai stringentă și, oarecum reparatorie. Până atunci, suntem nevoiți să ne mulțumim cu statuia lui Avram Iancu de pe platoul Academiei Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu și cu bustul aceluiași erou din curtea Muzeului de Istorie – Casa Altemberger, din cadrul Muzeului Național Brukenthal.
O prestație care sperăm că îi va aduce consacrarea actorului sibian, Horia Fedorca, așa cum s-a întâmplat cu decenii în urmă cu un alt actor sibian, născut în Turnișor, municipiul Sibiu, în anul 1896, care l-a jucat magistral pe Ștefan cel Mare. E vorba de George Calboreanu, care a debutat ca actor profesionist la Cluj și a rămas în amintirea românilor drept actorul care l-a jucat cel mai bine pe domnitorul Ștefan cel Mare.
