„Bunul simţ al sibianului este cel care va păstra frumuseţea acestui oraş”

Noul şef peste cultura sibiană se destăinuie Călin Trufaşiu, noul director executiv al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Sibiu, numit de PD-L, ne spune care sunt condiţiile ca PUG-ul să aibă un efect pozitiv asupra patrimoniului, care este situaţia demolărilor de la Miercurea Sibiului şi cum susţine proiectele culturale, în cele ce urmează. BIO: Născut: Sibiu, 28 aprilie 1973 Studii: A. S. E. Bucureşti, Economia Întreprinderii, Secţia germană, Masterat în Psiho-sociologia negocierii Parcurs profesional: Manager vânzări în companii private germane, materiale de construcţii şi instalaţii Familie: necăsătorit Reporter: Care credeţi că va fi impactul Planului Urbanistic General asupra patrimoniului Sibiului? Călin Trufaşiu: Unele dintre obiectivele PUG-ului sunt stabilirea şi delimitarea zonelor protejate. Odată cu PUG-ul, se întocmeşte şi Regulamentul Local de Urbanism care conţine reglementări speciale legate inclusiv de zonele protejate, de patrimoniu. Impactul poate fi unul pozitiv doar dacă proprietarii din zonele protejate respectă cu stricteţe aceste reglementări. E greu să accepţi să ţi se impună reguli acolo unde eşti proprietar, dar eu cred că până la respectarea legii, bunul simţ al sibianului este cel care va păstra frumuseţea acestui oraş. Rep.: Ne puteţi da exemple de cazuri concrete în care s-a încălcat zona de protecţie a patrimoniului Sibiului? C. T.: Ca să nu se supere cei neamintiţi, nu o să dau exemple punctuale de încălcare a Legii privind protejarea monumentelor istorice, însă vă pot reaminti situaţiile cele mai frecvente de intervenţii defectuoase la monumentele istorice şi la clădirile din zonele cu construcţii protejate. Cele mai de impact şi vizibile intervenţii sunt făcute la faţade, unde întâlnim multe cazuri în care anumiţi proprietari se exprimă fără să consulte în prealabil un specialist. Astfel se distrug detaliile faţadei şi aspectul de ansamblu al zonei. Avem intervenţii în interiorul monumentelor istorice, avem demolări şi construcţii care nu se încadrează în regulamentele zonelor protejate. Avem şi cazuri în care există un aviz al Direcţiei, dar nu se respectă condiţiile de avizare, respectiv planşele prezentate la Direcţie şi comisia de specialitate. „Primăria Miercurea Sibiului a pornit acţiunile de remediere a situaţiei imediat după intervenţia inspectorilor noştri” Rep.: În raportul pe 2010 al Comisiei Prezidenţiale privind Patrimoniul construit şi natural al României este menţionat cazul bisericii fortificate de la Axente Sever, care „a rămas fără enoriaşi, fără preot, fără pază, şi este vandalizată în mod curent”, fiind un caz de abandonare fortuită. Ce planuri aveţi pentru rezolvarea acestei situaţii? C. T.: Biserica fortificată din Axente Sever nu se află nicidecum în situaţia prezentată de dvs. Din contră, ea are încă circa 20 de enoriaşi, se oficiază slujbe religioase acolo, este permanent supravegheată şi a fost supusă unui program de restaurare încă din 2004. Au fost efectuate lucrări de restaurare ale învelitorii, ale zidului de incintă, au fost refuncţionalizate fostele cămări de provizii alipite zidului. Însă dacă tot veni vorba de distrugerea monumentelor, vreau să atrag atenţia că Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice reglementează foarte clar cine are responsabilităţi în acest sens. Proprietarii şi administratorii monumentelor istorice sunt obligaţi să întreţină, să asigure paza, integritatea şi protecţia acestora. Rep.: În adresa 1784/22.07.2010 se arată că la Miercurea Sibiului s-au efectuat intervenţii asupra Ansamblului rural Miercurea Sibiului, desfiinţându-se pavajul de piatră existent prin excavări. Primarul Ioan Troancă a emis o autorizaţie pentru demolarea unui imobil din secolul al XVIII-lea, aflat pe Lista Monumentelor Istorice Naţionale. Potrivit inspectorilor de la Cultură Sibiu, primarul se face vinovat de încălcarea Legii 422/2001, art. 24, care prevede condiţiile în care se produc intervenţiile asupra monumentelor istorice, iar Primăria Miercurea Sibiului a fost amendată cu 35.000 de lei. Care este situaţia actuală în Miercurea Sibiului? C. T.: Primăria Miercurea Sibiului a pornit acţiunile de remediere a situaţiei imediat după intervenţia inspectorilor noştri. S-a încheiat un contract de supraveghere arheologică al cărui raport nu a evidenţiat existenţa în piaţă a unui sit sau a unor materiale arheologice relevante. Totodată, proiectul de amenajare a fost analizat în şedinţa Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, unde s-a propus, pe lângă mai multe rezoluţii, şi realizarea unui Plan Urbanistic Zonal. Primăria Miercurea Sibiului a început demersurile de întocmire a acestui PUZ şi de refacere a proiectului conform rezoluţiilor, urmând să se prezinte cu acestea la noi consultări. „Ca instituţie, nu generăm programe sau proiecte culturale, noi oferim sprijin de specialitate în acest sens” Rep.: Care sunt criteriile dumneavoastră de susţinere a unui proiect cultural? C. T.: Dacă mă întrebaţi în nume personal, susţinerea unui proiect cultural se face prin prezenţa şi obligatoriu prin achitarea biletului de intrare. În calitate de director al Direcţiei de Cultură vă asigur că, acolo unde ni se cere, colectivul nostru de specialişti va oferi sprijin logistic tuturor celor care promovează un proiect cultural. Ca instituţie, nu generăm programe sau proiecte culturale, noi oferim sprijin de specialitate în acest sens. Rep.: Care este experienţa dumneavoastră în domeniul managementului cultural şi ce vă califică pentru postul de director executiv la Direcţia pentru Cultură Sibiu? C. T.: Fiind vorba de funcţia de director executiv, studiile economice de management, precum şi experienţa în funcţii de conducere în domeniul privat sunt doar două dintre aspectele care mă califică pentru acest post. Am obţinut această funcţie printr-un concurs organizat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru Ministerul Culturii. Pe lângă activităţile de bază, de câţiva ani, mă implic cu mare plăcere în organizarea unui festival de muzică. Ioana Mălău