O investiție de 41 de milioane de lei, propusă de Primăria Sibiu pentru reabilitarea parcului Sub Arini, a declanșat un val de controverse în rândul comuității locale.

Ceea ce autorităție prezintă ca o modernizare necesară este privit de o parte din comunitatea locală ca o intervenție brutală care pune în pericol biodiversitatea unică a celui mai vechi parc peisajer din oraș. Oamenii s-au mobilizat deja printr-o petiție online care, într-o săptămână de la lansare, a strâns peste 800 de semnături.

Petiția „Salvați Parcul Sub Arini: Sibiul spune NU betoanelor!” a fost lansată de un Grup de Inițiativă Civică apolitic, care se opune modernizării parcului Sub Arini. „Sub masca modernizării, se pregătește o intervenție brutală care presupune turnarea de betoane pentru un amfiteatru masiv, excavarea unui iaz nenatural, extinderea pavajelor și tăierea arborilor maturi.”

Pentru a înțelege exact ce implică această modernizare, am stat de vorbă cu oamenii care își petrec timpul în Sub Arini, dar și cu specialiști, biologi și ecologi, care avertizează asupra riscurilor din spatele acestei modernizări.

„Toate aceste specii vor fi periclitate, chiar cu dispariția” – Ioan Tăușan, biolog

Biologul Ioan Tăușan a acceptat propunerea noastră de a acorda un scurt interviu legat de implicațiile modernizării parcului Sub Arini. Acesta a explicat pentru Sibiu100 ce ar însemna pentru natură și pentru viețuitoarele din parc un șantier de 15 luni, așa cum prevede proiectul.

„Parcul Sub Arini, așa cum este el, ar trebui conservat și ar trebui păstrat, nicidecum adus la viață, pentru că el are viață. Are viață prin particularitățile pe care le are față de natură. Sunt foarte multe specii de plante, de nevertebrate. Eu fiind specialist pe insecte am găsit în parc foarte multe specii protejate, de interes european, conservativ. Odată cu intrarea într-un șantier al acestui parc, toate aceste specii pot fi periclitate chiar cu dispariția. De asemenea, speciile de păsări, care odată ce aud și simt deranjul, betonarea și așa mai departe, sunt șanse foarte mari să părăsească această zonă […] Aș considera ca această investiție să fie orientată în alte zone ale Sibiului, care sunt văduvite de parcuri, de spații verzi.”

Vezi tot ce ne-a spus Ioan Tăușan în videoclipul de mai jos.

„Trebuie să ne gândim la Sub Arini ca la un parc matur, cu o istorie de secole” – Silviu Țicu, ecolog

Contactat de noi, Silviu Țicu, ecolog, și-a exprimat părerea cu privire la modernizarea parcului.

„În opinia mea, ar trebui pus mai puțin accent pe revitalizare și mai mult pe conservarea, în cât mai mare măsură, a elementelor de înaltă valoare ecologică întâlnite în parc – de exemplu, protejarea arborilor seculari. Este în regulă să oferim atenție și îngrijire unui parc, însă orice modificare brutală îi strică caracterul natural și, în cazul parcului Sub Arini, îi strică farmecul aparte.

Impactul extragerii arborilor uscați

Conform unui extras, publicat de Primăria Sibiu, din studiul dendrologic care ar fi fost realizat, anumiți arbori au fost declarați uscați și propuși spre tăiere. L-am întrebat pe Silviu care este impactul extragerilor arborilor uscați.

„Există câteva „trucuri” prin care putem face parcurile mai interesante din punct de vedere ecologic. Unul dintre ele este asigurarea prezenței unei cantități cât mai mari de lemn mort. Cum așa? Lemnul mort nu este, de fapt, atât de mort precum pare – este mai viu decât am crede. Sute de specii, microorganisme, ciuperci și insecte folosesc lemnul mort ca sursă de hrană sau de adăpost.”

Speciile rare care pot fi găsite în parc

El ne-a oferit exemple de specii care depind în mod direct de lemnul uscat din parc, precum rădașca (Lucanus cervus) sau croitorul stejarului (Cerambyx cerdo), dar și specii mai rare:

„În Sub Arini am mai găsit și o specie mult mai rară: un coleopter prădător mic numit Rysodes sulcatus, rar observat la noi și pentru care există puține semnalări publicate. Este o specie care, în literatura de specialitate, este considerată limitată la păduri virgine sau cvasivirgine. Faptul că l-am găsit într-un parc, sub scoarța unui trunchi de stejar căzut – pe care administratorul a fost inspiratsă îl lase acolo – spune foarte multe despre valoarea ecologică a parcului Sub Arini și despre importanța lemnului mort lăsat să se descompună în pace.” a declarat Silviu Țicu pentru Sibiu100.

Am mers și pe aleile parcului pentru a afla părerea oamenilor ieșiți la plimbare. Părerile sunt împărțite, unele persoane semnalează faptul că parcul arată la fel de ani de zile, iar altele condamnă același impact declarat și de specialiști. Vezi în videoclipul de mai jos ce părere au avut trecătorii din parc.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI