România, redesenată din temelii? USR pune pe masă varianta cu 15 județe și pregătește reforma administrativă pentru 2032.

Organizarea administrativ-teritorială a României ar putea intra într-un amplu proces de schimbare, după ce USR a anunțat că va iniția demersurile pentru constituirea unei comisii parlamentare dedicate reformei.

Printre scenariile discutate se află și reorganizarea după modelul curților de apel, care ar conduce la o structură de 15 județe.

Orice modificare va trebui însă fundamentată prin analize financiare și demografice, consultări și un cadru legislativ coerent.

Harta administrativă a României, stabilită în 1968, a revenit în centrul dezbaterii politice.

USR susține că actuala împărțire a teritoriului nu mai reflectă suficient realitățile economice și sociale și propune pregătirea unei reforme care să ofere administrațiilor locale mai multă capacitate de a gestiona resursele publice, de a atrage investiții și de a furniza servicii de calitate.

Inițiativa a fost anunțată după dezbaterea „Reforma administrativ-teritorială-de la necesitate la soluții concrete”, organizată de liderul grupului USR din Senat, Sorin Șipoș.

Formațiunea intenționează să solicite înființarea unei comisii parlamentare care să pregătească soluțiile legislative necesare, astfel încât reforma să poată deveni aplicabilă începând din 2032.

Unul dintre scenariile aduse în discuție vizează reorganizarea României în 15 județe.

15 județe, una dintre variantele care ar putea schimba harta României

Deputatul USR Radu Mihaiu, fost primar al Sectorului 2 din București, a explicat că reforma trebuie construită gradual, pornind de la situația concretă a localităților și de la capacitatea acestora de a-și îndeplini atribuțiile.

Printre criteriile care ar putea sta la baza noii organizări se numără structura regiunilor economice, modelul delimitării teritoriale folosit pentru curțile de apel și regiunile istorice.

Aplicarea modelului curților de apel ar putea conduce la o structură de 15 județe, însă fiecare variantă trebuie evaluată în funcție de avantajele și dezavantajele sale.

„Ar trebui să identificăm, mai întâi, localitățile care pot fi integrate sau amalgamate.

După aceea trebuie să fie clar tuturor care sunt mizele, iar harta a ceea ce se comasează nu se poate face decât local, voluntar-în primă etapă-urmând ca apoi să se facă, prin consultare, una care să fie obligatorie”, a explicat Radu Mihaiu.

Declarația indică o abordare în etape: identificarea comunităților care ar putea funcționa mai eficient împreună, clarificarea beneficiilor reorganizării și consultarea autorităților și a cetățenilor înaintea stabilirii unei noi structuri administrative.

Reforma, pregătită pentru 2032. USR cere o comisie parlamentară

Pentru ca o asemenea schimbare să poată fi aplicată, USR consideră necesară pregătirea din timp a legislației și obținerea unui acord politic mai larg.

Sorin Șipoș a anunțat că formațiunea va face demersuri pentru constituirea unei comisii parlamentare care să stabilească principiile reformei, să compare scenariile posibile și să elaboreze un plan concret de implementare.

„Este nevoie de o coerență legislativă pentru ca reforma administrativă să fie una de succes.

Este nevoie de voința politică a tuturor partidelor pentru acest lucru, iar Comisia trebuie să pregătească terenul pentru ca reforma să poată fi pusă în practică începând cu 2032, realist vorbind”, a declarat Sorin Șipoș.

Liderul grupului USR din Senat a avertizat că procesul nu ar trebui să se încheie cu un document teoretic, fără efecte concrete.

„Nu avem nevoie de încă un raport care să rămână într-un sertar, ci un document care să detalieze cum va arăta o asemenea reformă”, a subliniat Sorin Șipoș.

Astfel, anul 2032 este prezentat drept un orizont realist pentru aplicarea reorganizării, nu ca un termen al unei reforme deja aprobate.

Până atunci, ar urma să fie stabilite soluțiile administrative și legislative, precum și etapele necesare pentru implementare.

De ce susține USR că actuala organizare trebuie schimbată

Unul dintre argumentele centrale ale reformei este diferența dintre granițele administrative și modul în care funcționează în prezent comunitățile economice.

Localitățile aflate în aceeași zonă de dezvoltare pot depinde unele de altele în ceea ce privește locurile de muncă, transportul, infrastructura și serviciile publice, chiar dacă sunt separate administrativ.

În opinia susținătorilor reformei, această fragmentare poate îngreuna planificarea investițiilor și coordonarea proiectelor.

Primarul USR al Bacăului, Lucian Stanciu-Viziteu, consideră că actuala structură nu mai corespunde dinamicii economice și sociale a țării.

„Trăim în comunități economice extinse care sunt separate de granițe administrative care funcționează ca niște bariere.

Actuala organizare administrativ-teritorială datează de pe vremea comunismului și nu are nicio legătură cu ce se întâmplă acum în România”, a declarat edilul.

Argumentul susține ideea că reorganizarea ar trebui să țină cont nu doar de limitele teritoriale existente, ci și de relațiile economice dintre localități și de capacitatea acestora de a administra în comun servicii și investiții.

Banii publici și serviciile pentru cetățeni, în centrul reformei

USR afirmă că reorganizarea trebuie fundamentată pe date financiare și demografice, nu pe decizii politice arbitrare.

Analiza ar urma să ia în calcul capacitatea localităților de a-și acoperi cheltuielile, resursele disponibile pentru investiții și posibilitatea de a asigura servicii publice corespunzătoare.

Potrivit formațiunii, actuala organizare poate limita dezvoltarea unor comunități care nu dispun de suficiente venituri sau de resurse administrative pentru a susține toate serviciile necesare.

În acest context, reforma ar urmări o utilizare mai eficientă a banilor publici, consolidarea capacității administrative și îmbunătățirea accesului populației la servicii.

Un alt obiectiv este creșterea capacității autorităților locale de a atrage și implementa investiții și proiecte finanțate din fonduri europene.

USR susține că o reorganizare eficientă nu poate însemna doar reducerea numărului de unități administrative sau redesenarea hărții.

Modificările trebuie însoțite de o repartizare adecvată a atribuțiilor și resurselor financiare, astfel încât administrațiile rezultate să poată funcționa eficient.

Comasarea localităților, primul pas posibil

Înaintea unei eventuale reorganizări la nivel județean, una dintre direcțiile analizate este identificarea localităților care ar putea fi comasate sau integrate administrativ.

Potrivit lui Radu Mihaiu, procesul ar putea începe voluntar, prin inițiative locale, urmând ca ulterior să fie stabilită, prin consultare, o structură mai amplă.

O asemenea abordare ar presupune evaluarea diferențelor dintre comunități, a resurselor de care dispun și a beneficiilor pe care le-ar putea obține printr-o administrare comună.

În paralel, ar trebui analizate mai multe variante de organizare teritorială, inclusiv cea bazată pe regiunile economice, cea inspirată de structura curților de apel și cea care ia în considerare regiunile istorice.

Niciuna dintre aceste variante nu este prezentată drept soluție definitivă. Alegerea unui model ar necesita comparații, argumente financiare și demografice și un acord asupra obiectivelor urmărite.

O reformă majoră, dar dependentă de consens politic

Reorganizarea administrativ-teritorială se anunță un proces complex, care ar putea influența funcționarea primăriilor, relațiile dintre localități și modul în care sunt gestionate investițiile publice.

Pentru USR, succesul unei asemenea reforme depinde de existența unui cadru legislativ coerent, de resurse financiare adaptate responsabilităților administrațiilor și de susținerea politică necesară implementării.

Scenariul cu 15 județe aduce în discuție una dintre cele mai ample posibile schimbări ale organizării teritoriale a României.

Deocamdată, acesta rămâne o variantă de analizat, alături de alte modele, în cadrul procesului pe care USR vrea să îl pregătească printr-o comisie parlamentară.

Miza declarată este o administrație mai eficientă, capabilă să răspundă nevoilor actuale ale populației și să gestioneze mai bine resursele publice.

Dacă inițiativa va beneficia de sprijin politic și va trece de etapa analizelor și a propunerilor legislative, orizontul indicat de USR pentru aplicarea reformei este anul 2032.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Poate ai informații din comunitate și vrei să le împărtășești cu noi. Scrie un mesaj pe e-mail [email protected] sau WhatsApp 0752.060.007